Muzeul Marinei Române, Constanta

După unirea Principatelor Române sub domnitorul Alexandru Ioan Cuza, în anul 1859, s-a acționat pentru contopirea flotelor din Moldova și Muntenia și organizarea unei structuri navale unitare.

 Având în compunere 6 șalupe-canoniere, prima Flotilă Militară a statului modern român a fost dispusă în șase baze, în porturile Chilia, Ismail, Galați, Brăila, Giurgiu și Calafat.

Expoziția permanentă a Muzeul Marinei Române este organizată pe criteriul tematico-cronologic, în conformitate cu periodizările istoriografiei clasice și are patru sectoare distincte – epocile Istorie veche, Istorie medievală, Istorie modernă și Istorie contemporană – prezentate pe parcursul a 22 de săli (cu o suprafață activă de 10.775 m2), la care se adaugă spațiul exterior dedicat expunerii permanente a unor obiecte originale de mari dimensiuni.

Sunt expuse și primele personaje alegorice, în mărime naturală, din cele mult mai numeroase existente în muzeu, întruchipând luptători daci și romani. Figurile, ce parcă stau să vorbească, veșmintele și armele executate în exclusivitate cu mijloace manuale caracteristice acelor timpuri străvechi, produc un efect emoționant deosebit asupra vizitatorului.
Acestor ilustrări li se adaugă obiecte originale cu valoare istorică considerabilă: ancore, amfore romane ș.a.

O astfel de amforă, păstrând conținutul uscat de seu de oaie, datează din secolul al II-lea d.H. și a fost descoperită în Marea Neagră în anul 1982, la o adâncime de 40 metri, la Est de Constanța.

Vestigiile sunt întregite de cărămizi romane cu ștampila Flotei Fluviale Romane, inscripții în piatră, monede, elemente din piatră descoperite în zona debarcaderului bazei navale bizantine de la Păcuiul lui Soare.

Ajută și pe alții să descopere: