Caută
Sfântul Nicolae, prăznuit de Biserică în fiecare an la 6 decembrie, se bucură de o mare cinstire la români, fiind considerat „făcătorul cel mare de minuni” și ocrotitorul copiilor, dar și al marinarilor, brutarilor, femeilor nemăritate și
Unul dintre cele mai însemnate și mai vechi obiceiuri din zona Transilvaniei este „boul înstruţat”, acesta fiind încă practicat în câteva comune din județele Bistrița-Năsăud și Cluj.
Denumirea populară a sărbătorii – FLORIILE – are origini păgâne, provenind de la zeița romană Flora, zeița reînvierii naturii, care era sărbătorită la 28 aprilie prin ramuri înverzite simbolizând renașterea naturii.
Sărbătoarea Rusaliilor este una dintre cele mai vechi și importante sărbători creștine, fiind prăznuită în aceeași zi cu Pogorârea Sfântului Duh sau Cincizecimea (o sărbătoare populară, cu dată mobilă, celebrată la 50 de zile după Învi
Sărbătoarea Rusaliilor are origini precreștine, denumirea acesteia (provenită din lat. Rosalia) având legătură cu numele unei sărbători romane cu ocazia căreia se puneau trandafiri pe morminte.
Plantele au influențat de-a lungul timpului tradițiile și spiritualitatea poporului român, pe lângă calitățile medicinale, o serie de plante fiind considerate a avea puteri mistice, magice sau supranaturale.
În fiecare an, la data de 8 noiembrie, în calendarul creștin-ortodox este marcată Sărbătoarea Sfinților Arhangheli Mihail şi Gavriil, conducătorii cetelor de îngeri şi călăuze ale sufletelor în drumul acestora spre Rai.
Circovii de Vară se serbează timp de trei zile între 16-18 iulie (în unele zone se țin între 17-19 iulie), această sărbătoare marcând miezul verii pastorale
Cu dată fixă în calendarul popular și calendarul creștin ortodox, sărbătoarea Sfântului Gheorghe (Sân-George, Sân-Georgiu sau Sângeorzul) din 23 aprilie este o dată importantă și în calendarul agricol și pastoral.
Potrivit unei credințe populare întâlnită în majoritatea zonelor țării, ziua care premerge sărbătoarea Sfântului Gheorghe mai este numită și „Sângeorzul vacilor”
Sărbătoarea Sânzienelor are origini precreștine și este în strânsă legătură cu solstițiul de vară, fenomen astronomic care se produce atunci când soarele atinge cea mai înaltă poziție pe cer și este ziua cu cea mai lungă perioadă de lum
Prin excelență o sărbătoare a fertilității, pusă sub semnul unei zeități mitice, Dragobetele, ziua de 24 Februarie este considerată ziua împerecherii păsărilor care se strâng în stoluri, ciripesc şi încep să-şi construiască cuiburile.
În fiecare an la data de 20 iulie creștinii îl sărbătoresc pe Sfântul Mare Proroc Ilie Tesviteanul, unul dintre cei mai mari proroci din Vechiul Testament.
Calendarul popular cuprinde o mare varietate de credințe, datini și obiceiuri despre natură, viața oamenilor fiind influențată de trecerea anotimpurilor și, astfel, de încetarea și începutul unor cicluri de existență, toate acestea fiind marca
Potrivit mitologiei românești, în noaptea dintre 23 şi 24 iunie, înaintea zilei Sfântului Ioan Botezătorul, se deschid porțile cerului şi lumea de dincolo vine în contact cu lumea pământeană, iar Sânzienele dansează.
În tradiția populară românească, luna Mai este numită şi Florar, Frunzar sau Luna Ierburilor, luna în care toată vegetația explodează şi anunță venirea verii.
29 iunie, data la care se sărbătorește an de an în calendarul creștin ortodox ziua Sfinților Petru şi Pavel, este cunoscută în popor ca Sânpetru de Vară și consemnează în calendarul popular miezul verii agrare.
Una dintre cele mai vechi sărbători creştine - Înălțarea Sfintei Cruci (Ziua Crucii) este consemnată la data de 14 Septembrie atât în calendarul bizantin (ortodox şi greco-catolic), cât şi în cel latin.
Sărbătoarea Sfântului Andrei (30 noiembrie) este o zi specială pentru români, întrucât Apostolul Andrei este primul dintre apostoli care a propovăduit Evanghelia la geto-daci
Calendarul popular cuprinde în luna Iulie (Cuptor) o serie de sărbători specifice timpului călduros, printre acestea și Pricopul la 8 Iulie, o zi de celebrare a unei zeități agrare din vremuri ancestrale.