Pricopul – sărbătoarea dedicată unei străvechi zeități agrare (8 iulie)

Calendarul popular cuprinde în luna Iulie (Cuptor) o serie de sărbători specifice timpului călduros, printre acestea și Pricopul la 8 Iulie, o zi de celebrare a unei zeități agrare din vremuri ancestrale.Peste această străveche sărbătoare păgână numită Pricop în Moldova și Bucovina, Precup în Oltenia și Muntenia, Procopie sau Procope in Transilvania, creștinismul a suprapus ziua Marelui Mucenic Procopie, transferând asupra acestuia atribuțiile reprezentării mitice a divinității agrare precreștine.Așa cum arată Tudor Panfile în studiul etnografic Sărbătorile de vară la români, în Moldova Pricopul este sărbătorit pentru bunătatea sa cea mare, căci se crede că poartă o deosebită grijă muncitorilor…

Detalii

Cosmandinul și Ana-Foca – Sărbători populare în prima zi a lui Cuptor (1 iulie)

În tradiția populară luna iulie este considerată ca fiind cea mai călduroasă din an, fapt pentru care mai este cunoscută și sub denumirea de „Cuptor“ sau „Luna fierbințelilor“. Fiind o lună dedicată muncilor agricole, în special secerișului, în popor se credea că toți sfinții prăznuiți în această perioadă au puteri asupra recoltelor și le protejează, dacă sunt cinstiți cum se cuvine, sau de nu, le pot distruge. Astfel, pentru a putea fi adunate în pace recoltele de pe ogoare, în calendarul popular au fost instituite o serie de sărbători menite să îmbuneze divinitățile răspunzătoare de producerea grindinei sau a incendierii…

Detalii

Sânpetru de vară, sărbătoarea populară din miezul verii agrare

29 iunie, data la care se sărbătorește an de an în calendarul creștin ortodox ziua Sfinților Petru şi Pavel, este cunoscută în popor ca Sânpetru de Vară și consemnează în calendarul popular miezul verii agrare.Deși în această zi sunt sărbătoriți ambii sfinți, în tradiția populară românească numai Sfântul Petru joacă un rol central, ca patron al agricultorilor. Așa cum arată Ion Ghinoiu în lucrarea Sărbători și obiceiuri românești, în ceea ce privește Sânpetru, nu transformarea celor doi sfinți creștini (Pavel și Petru) într-unul păgân este esențială, ci atribuțiile primite de acesta în Calendarul popular, întrucât marchează miezul verii agrare și…

Detalii

24 iunie – Sărbătoarea iei tradiționale românești (a cămășii cu altiță)

Potrivit mitologiei românești, în noaptea dintre 23 şi 24 iunie, înaintea zilei Sfântului Ioan Botezătorul, se deschid porțile cerului şi lumea de dincolo vine în contact cu lumea pământeană, iar Sânzienele dansează. Numite în tradiția populară şi Sfintele, Frumoasele, Măiastrele, Drăgaicele, Sânzienele, aceste făpturi ireale și fantastice erau îmbrăcate în ii – cămăși tradiționale româneşti de sărbătoare.Luând în considerare importanța zilei de 24 iunie în calendarul popular și, totodată, impactul pe care Sărbătoarea Sânzienelor l-a avut asupra mentalului colectiv, această zi a fost considerată neoficial în România, și în comunitățile românești din întreaga lume, ca Ziua Universală a Iei. În…

Detalii

Sărbătoarea sânzienelor în tradiția populară

Sărbătoarea Sânzienelor are origini precreștine și este în strânsă legătură cu solstițiul de vară, fenomen astronomic care se produce atunci când soarele atinge cea mai înaltă poziție pe cer și este ziua cu cea mai lungă perioadă de lumină. Potrivit specialiștilor, originea Sărbătorii Sânzienelor se regăsește într-un străvechi cult geto-dacic al Soarelui, peste care, o dată cu romanizarea Daciei, s-a suprapus cultul Dianei – zeița romană a vânătorilor şi a pădurilor, care avea, însă, şi atribute agrare.Deși după creștinarea poporului român peste sărbătoarea solariană a fost suprapusă sărbătoarea nașterii Sfântului Ioan Botezătorul (24 iunie), Sărbătoarea Sânzienelor încă păstrează numeroase elemente…

Detalii

Cununa grâului – vechi obicei agrar organizat la sfârșitul secerișului

Grâul este una din cele mai vechi plante de cultură, fiind prezent în alimentația oamenilor de-a lungul întregii istorii. Astfel, în funcție de specificul geografic, s-a creat o legătură intrinsecă între grâu (ca element de bază în hrana unei populații) și evoluția culturală a comunităților omenești.Așa cum apreciază etnograful Maria Bocșe, „grâul, plantă cultivată de milenii pe teritoriul țării noastre, nu implică numai rituri pentru obținerea lui, ci este investit şi cu valori simbolice, benefice, care se resimt în toate compartimentele culturii spirituale românești”. La rândul lui, etnograful Ion Ghinoiu arată că „de la sămânța semănată până la sămânța recoltată,…

Detalii

Semnificații deosebite ale plantelor in sărbătoarea Rusaliilor

Din cele mai vechi timpuri ritmurile biologice ale plantelor au marcat viața comunităților umane, acestea devenind nu numai repere pentru măsurarea timpului în calendarul activităților agrare, ci şi momente semnificative care marcau diverse sărbători populare. Astfel, plantele au influențat de-a lungul timpului tradițiile și spiritualitatea poporului român, pe lângă calitățile medicinale, o serie de plante fiind considerate a avea puteri mistice, magice sau supranaturale.Având în vedere încărcătura mitologică a Sărbătorii Rusaliilor, în credința populară se consideră că o serie de plante au puteri nebănuite împotriva forțelor malefice extrem de virulente în această perioadă, printre acestea regăsindu-se Avrămeasa și Cârstăneasa, Tătăneasa,…

Detalii

Sărbătoarea Rusaliilor, de la originile mitologice până în prezent

Sărbătoarea Rusaliilor are origini precreștine, denumirea acesteia (provenită din lat. Rosalia) având legătură cu numele unei sărbători romane cu ocazia căreia se puneau trandafiri pe morminte.Ca urmare a faptului că în etnogeneza sa poporul român a avut la bază un proces de romanizare, acest fenomen întrepătrându-se cu procesul de încreștinare, Sărbătoarea Rusaliilor a păstrat un complex de rituri dedicate forțelor supranaturale și cultului morților, dobândind în același timp și o importanță deosebită în plan religios și liturgic. Astfel, sub numele de Rusalii se desfășoară un ciclu de sărbători întinse pe mai multe zile, acestea ținându-se diferit în funcție de fiecare…

Detalii

Moşii de vară, sărbătoarea populară din ajunul rusaliilor

Sărbătoarea Rusaliilor este una dintre cele mai vechi și importante sărbători creștine, fiind prăznuită în aceeași zi cu Pogorârea Sfântului Duh sau Cincizecimea (o sărbătoare populară, cu dată mobilă, celebrată la 50 de zile după Înviere.Denumirea de Rusalii provine din latinescul Rosalia, numele unei sărbători romane consacrate cultului morților cu ocazia căreia se puneau trandafiri pe morminte. Creștinii au preluat obiceiul roman, făcând din sâmbăta dinaintea Rusaliilor una din zilele de pomenire generală a morților. Cultul morților şi alungarea spiritelor potrivniceConform unor credințe populare, spiritele morților care părăseau mormintele la Joimari (sărbătoare a morților în Joia din Săptămâna Patimilor), trebuiau…

Detalii

Boul înstruţat, sărbătoarea dedicată zeului fertilizator

Unul dintre cele mai însemnate și mai vechi obiceiuri din zona Transilvaniei este „boul înstruţat”, acesta fiind încă practicat în câteva comune din județele Bistrița-Năsăud și Cluj.Obiceiul „înstruțatul boului”, în unele sate fiind cunoscut și ca „împănatul boului”, are origini precreștine și, așa cum arată specialiștii etnografi, reprezintă ipostaza zoomorfă a unei străvechi divinități cu puteri fertilizatoare, ce chezășuia obținerea unor recolte bogate, prosperitatea turmelor de vite, dar și fertilitatea în general.În preistorie existau o serie de sărbători dedicate zeului fertilizator al universului, substituit de taur, acesta murind și renăscând la solstițiul de iarnă, pentru ca la solstițiul de vară…

Detalii