Pârvu Mutu (Pârvu Pârvescu) s-a născut la data de 12 octombrie 1657, la Câmpulung si a încetat din viata in anul 1735
Pârvu Mutu a fost un zugrav bisericesc și pictor de icoane român, reprezentant de seamă al stilului brâncovenesc.
Pârvu Pârvescu a fost numit „Mutu”, fie din cauza greutății in vorbire, fie datorita asprelor canoane pe care obișnuia sa le împlinească atunci când picta, si anume sa nu vorbească pana ce nu termina de lucru.
La Școala de zugrăvie de pe lângă Mănăstirea Negru Vodă din Câmpulung, timp de 6 ani, adolescentul perspicace și talentat Pârvu a fost îndrumat în arta picturii murale de părintele Evghenie
A pictat mai multe ansambluri murale, în special pentru familia Cantacuzinilor. Printre cele mai importante se numără bisericile din Filipeștii de Pădure, Măgureni, Lespezi, Sinaia, Berca, Bordești, Colțea.
Dintre toate picturile sale, cele mai ample si bine păstrate sunt cele din Biserica Sfintii Trei Ierarhi, din localitatea Filipeștii de Pădure, biserica numita si „Voronet-ul Munteniei”. Cel mai reușit autoportret al lui Pârvu Mutu este cel zugrăvit in biserica din Bordești, in anul 1700, decupat mai apoi si așezat in Muzeul de Arta Națională din București.
În anul 1702, în casa lui din mahalaua Slobozia din București, Pârvu Mutu deschide o școală de pictură, unde cu generozitatea specifică marilor creatori, a împărtășit din vasta sa experiență, celor dornici să devină meșteri zugravi: Andrei, Marin, Neagoe, Nicolae, Radu, Stan și alții.
”Modernizarea pe care o efectuează Pârvu Mutu reprezintă, de fapt, înţelegerea închipuirii de un suport, aici peretele bisericii, al chipului uman, în aşa fel încât să redea un personaj în imagine sensibilă. Fără îndoială, în compoziţiile tablourilor votive, cu chipurile ctitorilor respectivelor biserici. La Filipeştii de Pădure, de exemplu, există şi astăzi posibilitatea de a studia portretele reprezentanţilor familiei Cantacuzino, executate de Pârvu Mutu. Ceea ce se cuvine a sublinia totodată este şi faptul că meşterul, în multitudinea de portrete pe care le execută, reprezintă adeseori şi oameni din pături sociale mijlocii. Deci, nu numai boierii şi familiile lor sunt modele. Faptul acesta este bine cunoscut încă din timpul renaşterii italiene, la Rafaello, cu numeroasele sale portrete de madonă, sau la Leonardo da Vinci, care a executat în Mona Lisa portretul soţiei unui negustor. Şi, dacă vrem să i căutăm pe înaintaşii lui Nicolae Grigorescu şi Ion Andreescu, pe primul loc va trebui să l aşezăm, în orice caz, pe Pârvu Mutu. Pârvu Mutu, care în ansamblu respectă întreaga tradiţie bizantină, moştenită de arta modernă, privind atât tematica picturii bisericeşti, cât şi modalitatea de a o executa, este, totuşi, primul pictor modern român. Iar lucrul acesta se întâmpla încă din secolul al XVII lea.” Romeo Moraru
