Casa memorială Romulus Cioflec, Araci, Covasna

Casa memorială Romulus Cioflec, a fost inaugurată la data de 19 decembrie 1998 și reamenajată în anul 2010, reconstituind atmosfera anilor din viața scriitorului Romulus Cioflec.Casa memorială cuprinde 4 încăperi: camera din față numită „Camera dinainte”, sala documentară, biroul scriitorului și sala multimedia. Aici sunt expuse obiecte care au aparținut lui Romulus Cioflec și familiei sale: dulapul-bibliotecă, biroul, mașina de scris, fotografii de familie în original, volume în primă ediție ale operelor: Români din Secuime și Trei aldămașe (nuvele și povestiri), Sub soarele polar, Vârtejul, Pe urmele destinului, Boierul, piesa de teatru Moarte cu bocluc; volume ale unor lucrări reeditate…

Detalii

Poarta de su’ Feleac, Cluj-Napoca

Poarta de su’ Feleac este un minimuzeu etnografic, inaugurat la 15 ianuarie 2014 (la 164 de la nasterea lui Mihai Eminescu), un loc care reuneste multe obiecte tradiționale.În muzeu sunt prezentate circa 2000 de piese: costume populare din zona Ardealului şi Maramureşului, opinci, război de ţesut, farfurii de lut (blide), icoane pe pereţi, unelte folosite în gospodărie, piese de interior (cuverturi de pat, lompaşe – lămpi cu petrol cum se foloseau în Ardeal), cărţi religioase (o Evanghelie din 1850) şi o căruţă din perioada celui de-al doilea Război Mondial. Exponatele sunt din toată zona Transilvaniei şi provin din gospodării cu…

Detalii

Casa natala Constantin Parhon, Câmpulung Muscel

Constantin I. Parhon (15 octombrie 1874, Câmpulung Muscel – 9 august 1969, Bucureşti), endocrinolog de renume național şi internațional. Casa in care s-a născut in anul 1874 Constantin I. Parhon se afla in municipiul Câmpulung Muscel, județul Argeș. Tatăl său era originar din Cetatea de Baltă (azi jud. Alba, fost jud. Târnava Mică). Studiile secundare le-a făcut la Focșani, Buzău și Ploiești, bacalaureatul l-a obținut în 1892. A studiat medicina la universitatea din București (1893-1900) și a obținut în 1900 titlul științific de doctor în medicină.În anul 1909 publică prima carte de endocrinologie din lume – “Les secretions interns”, un…

Detalii

Casa Oprea Iorgulescu, Câmpulung Muscel, Argeș

Casa Oprea Iorgulescu, aflata la intrarea in municipiul Câmpulung Muscel, este o construcție în stil eclectic, cu mai multe stiluri arhitecturale folosite împreună. Stilul arhitectural de bază al Casei Oprea Iorgulescu este neoclassic, datorită volumetriei şi compoziţiei simetrice de pe faţade, ornamentat cu elemente baroce (de exemplu lucarnele rotunde de pe acoperiş, sau balustrada scării principale de acces), şi elemente neoromâneşti (anumite ancadramente de ferestre)

Detalii

Casa Iacomin din Câmpulung Muscel

Casa Iacomin din Câmpulung Muscel, județul Argeș, a fost construită in anul 1925.Stilul neromânesc respira parcă prin fiecare trăsătură a acestei case, aparent simplă datorită decoraţiilor, dar cu o volumetrie frumoasă şi echilibrată. Elementele decorative sunt simple cu excepția câtorva elemente de lemn: uşa de la intrare, uşa salonului de ieșire pe terasă, copertina de deasupra acesteia, plus alte câteva elemente

Detalii

Casa Oprescu, Câmpulung Muscel

Câmpulungean prin naștere, George Oprescu – fiul unei modeste croitorese, a văzut lumina zilei la 27 noiembrie 1881, urcând, prin îndemnul mamei, cu o statornică voință de a se realiza în viață, treptele renumitei Şcoli primare nr. 1 din orașul natal. De numele profesorului academician George Oprescu (1881-1969) se leagă înființarea Institutului de Istoria Artei, fiind şi primul director al acestui for de cultură. George Oprescu s-a născut pe 27 noiembrie 1881 în Câmpulung Muscel. Copilăria supusă privaţiunilor şi întunecată de moartea timpurie a mamei nu lăsa să se întrevadă o carieră de succes. A urmat liceul şi Facultatea de…

Detalii

Casa Gârleanu din Câmpulung

Casa Gârleanu din Câmpulung este cea în care a locuit, în ultima parte a vieții, Emil Gârleanu, al treilea preşedinte al Societății Scriitorilor Români. Emil Gârleanu a fost un prozator, regizor, scenarist de film și jurnalist român.Emil Garleanu debuteaza in literatura in anul 1900, publicând schița Dragul mamei si poezia Iubitei in revista Arhiva din Iasi, sub pseudonimul Emilgar. Înființează revista Fat-Frumos in 1904. O buna parte din scrierile sale sunt publicate si la reviste precum Convorbiri literare si Semanatorul. In 1905 publica primul sau volum de proza Bătrânii. Părăsește Bârladul in 1906, stabilindu-se la București.In același an se căsătorește…

Detalii

Vila Drăghiceanu, Câmpulung Muscel – construcție în stil românesc

Vila a fost construita de catre Matei Drăghiceanu intre 1902 si 1905, fiind inaugurata de proprietar, cu certitudine, in anul 1905, conform relatarilor din presa timpului. Vila Drăghiceanu – este o construcţie în stil românesc, realizată din piatră de Albeşti, aparţinând inginerului geolog Mathei Drăghiceanu, nepot după mamă al poetului Grigore Alexandrescu. Faţada principală este continuată de o terasă, cu un foişor cu stâlpi de lemn la etaj. Faţada vestică şi cele laterale prezintă un turn belvedere, bovindouri si foişoare. Iniţial, numele dat clădirii a fost de „Vila Maria”, după numele soţiei sale. Deşi a fost dusă la Paris la…

Detalii

Vila Stătescu, Câmpulung Muscel, Argeș

Vila a fost construită în 1900 după planurile arhitectului Cristofi Cerchez şi a aparţinut lui Eugeniu Stătescu, ministru al Justiţiei, ministru de externe, senator şi ilustru profesor la Facultatea de Drept din Bucureşti.A fost donată în 1918 de Cecilia Petrescu Stătescu Eforiei Spitalelor Civile pentru a se înfiinţa Azilul Stătescu-Petrescu. Cariera politică a lui Eugeniu Stătescu a fost importantă. Între 1876-1879 a fost ministru al Justiţiei în două cabinete conduse de I.C. Brătianu, iar între 1881-1888 a fost ministru în cabinetul lui I.C. Brătianu, deţinând portofoliul Afacerilor Străine. Apoi a redevenit ministru la Justiţie în perioada 1895-1896, în guvernul liberalului…

Detalii

Comuna si Târgul Domnești, Argeș – drumul ce lega Curțile domnești

In comuna argeşeană Domneşti, se află un sit arheologic de interes naţional. Denumirea localităţii îşi are explicaţia în existenţa, în aceste locuri, a unui drum ce lega Curţile domneşti de la Curtea de Argeş de Câmpulung, despre care se spune că ar fi avut legături diplomatice şi economice cu centrele comerciale de peste Carpaţi. Neagoe Basarab (1512-1521) a cumpărat moșia și satul Domnești, pe 30.000 de aspri, de la Văsii din Stăncești, pentru a le face danie Mănastirii Argeș.Aici se află situl arheologic de interes național al curții boierești de la Domnești (secolul al XVI-lea), aflat la „Siliște”, la nord…

Detalii