Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Câmpulung, Argeș

Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Câmpulung se regăsește în cea mai veche construcţie civilă din municipiu, un monument de arhitectură din secolul al XVIII-lea, construit în stil muscelean, cu parter și etaj.

Cunoscută sub numele de Casa Ștefănescu, edificiul este un adevărat monument de artă veche românească. A fost proprietatea familiei boierului Gheorghe Ştefanescu şi a fost restaurată după planurile arhitectului câmpulungean Dumitru Ionescu Berechet.
In anul 1948, Academia Romana primeste cladirea drept donatie si are ca misiune infiintarea unui muzeu.
Din 1952, Muzeul Orasenesc Campulung isi are sediul aici, acesta incluzand 4 sectii: istorie, stiintele naturii, arta populara si arta plastica.
Incepand cu 1977, este gazduita sectia de etnografie si arta populara, care cuprinde atat interioare taranesti din zona Muscel, porturi populare, obiecte folosite la indeletniciri traditionale, cat si o vasta colectie de ceramica.

La parter găsim o bucătărie ţărănească parcă desprinsă din pânzele lui Nicolae Grigorescu şi Ştefan Luchian ,,Casa mică’’ sau camera de lucru înzestrată cu obiecte de tors şi ţesut şi alături ,,Casa mare’’ sau casa de oaspeţi.
La etaj sunt expuse obiecte de ceramică ce amintesc de arta olarilor câmpulungeni de altă dată, un splendid mobilier pirogravat, o încântătoare paradă a portului muscelean.
Spre deosebire de camerele de la parter, cele de la etaj sunt mai largi, mai spatioase, cu un mobilier mai bogat si cu vitralii la geam.

In mijlocul gradinii linistite este asezata o sculptura in marmura, ce reprezinta o taranca musceleanca, opera a lui Constantin Baraschi, sculptor si pedagog campulungean.

Constantin (Mușat) Baraschi a fost un sculptor român, membru corespondent al Academiei Române (1955).

Excelentul critic de artă Raoul Şorban, referindu-se, în lucrarea sa „Constantin Baraschi”, la opera marelui sculptor muscelean, considera că „Interpretând într-un chip personal tradiţia, precum şi unele experienţe ale sculpturii figurative europene contemporane, Constantin Baraschi a păşit pe o cale mai fidelă propriei sale individualităţi, fără să fie nevoit a renega neîndoielnica măiestrie acumulată într-o lungă şi laborioasă carieră, fără să apeleze la soluţii arhaizante primitive sau antirealiste…„