Muzeul memorial „Ion Pop Reteganul”, Reteag, Bistrita-Nasaud

Clădirea a fost construită în anul 1866 şi a devenit muzeu memorial după 1955. Sub auspiciile Filialei Cluj a Academiei Române, casa memorială a fost inaugurată la 22 mai 1955.
Primul custode a fost cunoscutul exeget asupra icoanelor transilvănene pe sticlă Ioan Apostol Popescu.
Ridicată de tatăl folcloristului Ion Pop Reteganul, casa adăposteşte azi câteva dintre obiectele care au aparţinut acestui cărturar de valoare şi este locul unde Ion Pop Reteganul şi-a petrecut copilăria şi anii de pensie.

Ambianţa austeră a spaţiului de lucru al fostului învaţător este dată de patul, biroul, masa, dulapurile cu cărţi, oglinda şi cufărul. Sunt expuse carţile şi articolele scrise de el, revistele la care a colaborat, mapele cu corespondenţa avută, planuri de lecţii, traduceri, lucrări în manuscris etc.

Ion Pop-Reteganul (1853-1905 ) a fost un pedagog, prozator, publicist şi folclorist, reprezentativ pentru epoca sa şi a rămas în istoria folcloristicii româneşti ca „cel mai mare folclorist al Ardealului” (Ion Muslea).
S-a născut la 10 iunie 1853, în satul Reteag, jud. Bistriţa-Năsăud, un sat de pe Someşul Mare de la care, pentru a se deosebi de numeroşii Popi transilvăneni, şi-a luat pseudonimul de Reteganul.
La ieşirea la pensie avea satisfacţia că a organizat 5 scoli şi a contribuit la dezvoltarea altora şi afirma că: „Să mă renasc de 100 de ori tot învăţător m-aş face, căci nu există o mai frumoasă carieră pe pământ ca aceea de învăţător”.
Se stinge din viaţă la 52 de ani, în 3 aprilie 1905 în Reteag. Soţia sa Luiza a mai trăit încă aproape 50 de ani, iar fiica sa Eugenia a murit cu un an înaintea mamei. Sunt înmormântaţi toţi trei în acelaşi mormânt.
A fost apreciat elogios de cei mai prestigioşi cărturari ai timpului: Vasile Alecsandri, Octavian Goga, B.P. Haşdeu, I. Bianu, I. Urban Jarnik, Gustav Weigand, Nicolae Iorga.

Principalele volume publicate:

• Trandafiri și viorele;
• Inimioara – adecă Floarea poeziei naționale din cei mai buni scriitori români pentru uzul tinerimii române;
• Povești ardelenești: în 5 părți;
• Starostele sau datini la nunțile românilor ardeleni;
• Crăiasa zânelor: povești ardelenești;
• De n-ar fi poveștile;
• Povești populare;
• Zâna apelor: povești ardelenești.

Dintre basmele culese de Ion Pop Reteganul:

• Trifon Hăbăucul;
• Aflatul;
• Dreptatea și Strâmbătatea;
• Făt-Frumos zălogit;
• Toarceți, fete, c-a murit Baba Cloanța;
• Ganul Țiganului;
• Crăiasa zânelor;
• Vizor, craiul șerpilor;
• Doftorul Toderaș;
• Omul de omenie nu piere;
• Crâncu, vânătorul codrului;
• Fiuțul oii;
• Aripă-Frumoasă;
• Ioaneș Măsariul;
• Stan Bolovan;
• Norocul și mintea;
• Măr și păr;
• Azima mergătoare;
• Povestea lui Pahon;
• Zâna apelor;
• Voinicul Parsion;
• Urmă Galbină și Pipăruș Petru;
• Pipăruș Petru și Florea Înflorit;
• Lupul cu capul de fier.