Muzeul etnografic (al Familiei Pleș), Ieud, Maramureș

Muzeul etnografic din Ieud, județul Maramureș, a fost amenajat într-o fostă gospodărie țărănească, în două case de lemn vechi de peste 200 ani.Aici sunt prezentate articole de port popular, diverse ustensile specifice zonei etnografice, precum şi obiectele tipice folosite în casele maramureșene. Gardul muzeului este făcut din nuiele și are un farmec aparte. La câțiva metri mai departe, se află uscătorul de rufe, o bară de lemn lăsată la soare, dar care se trage sub streașina casei, în caz că începe ploaia.Localitatea Ieud este atestată documentar din anul 1365. Biserica de lemn din deal, inclusă în 1999 în patrimoniul UNESCO,…

Detalii

Casa Vasile Kazar, Vadu Izei, Maramureș

Casa Vasile Kazar din Vadul Izei este o casă tradițională de secolul al XVIII-lea pe care graficianul Vasile Kazar a achiziționat-o în vederea folosirii ei pentru creație. În timp, a mai achiziționat o casă mai mare (de început de secol), iar vechea casă a donat-o muzeului împreună cu colecția etnografică. A fost restaurată şi amenajată muzeal cu un interior de epocă specific. Este situată pe ulița bisericii într-o mică grădină.Construită din bârne rotunde de stejar, caz rar în arhitectura țărănească (lemnul de stejar era cioplit). Are planul clasic pentru acea epocă: cameră, tindă, cămară rece şi prispă cu stâlpi şi…

Detalii

Muzeul Județean de Etnografie şi Artă Populară, Baia Mare, Maramureș

În anul 1899 a luat ființă în Baia Mare Asociația Muzeală Băimăreană ai cărei membri au donat obiecte ce urmau a constitui primele colecții ale muzeului. Aprobarea de înființare a unei secții de etnografie și artă populară a venit abia în 1964.Muzeul funcţionează în actuala clădire din 1971. Expoziția de bază are ca tematică „Lemnul în comunitatea tradițională din nordul Transilvaniei – de la leagăn la mormânt” și prezintă etape în prelucrarea lemnului, unelte folosite în viața cotidiană, interioare țărănești, port popular, podoabe tradiționale și textile de interior din cele patru zone etnografice ale județului Maramureș (Maramureșul Istoric, Chioar, Lăpuș…

Detalii

Ansamblul Muzeal și Monumental Vasile Lucaciu, Șișești, Maramureș

Casa în care Vasile Lucaciu și familia sa au locuit aproape 30 ani a fost construită în august 1837.Vasile Lucaciu s-a afirmat printre cei mai temerari lideri ai luptei de emancipare națională a românilor din Transilvania în anii mișcării memorandiste care s-a desfășurat din 1877 până în 1895. Ansamblul muzeal evocă personalitatea lui Vasile Lucaciu, supranumit Leul de la Șișești (1852 – 1922), cunoscut luptător pentru drepturile românilor din Transilvania. Vasile Lucaciu și familia sa au locuit aici aproape 30 ani.Ansamblul este alcătuit din: casa parohială (secolul al XVIII-lea), școala (1905), Biserica Sfintei Uniri a Tuturor Românilor (1890), cu mormântul…

Detalii

Muzeul Satului Maramureșean, Sighetu Marmației, Maramureș

Muzeul a fost inaugurat la 30 mai 1981, după o muncă asiduă de colecționare a exponatelor, începută în 1972, care continuă și în prezent, prin achiziționarea de noi obiective.În Muzeul satului maramureșean sunt restaurate şi conservate printre cele mai valoroase monumente de arhitectură populară din România (majoritatea acestora fiind datate cert cu inscripții gravate sau săpate în lemn pe parcursul secolelor al XVI-lea, XVII-lea, XVIII-lea şi XIX-lea). Muzeul cuprinde peste 30 de gospodării, unele mobilate complet cu piesele originale. Casele și gospodăriile conservate, sunt grupate pe principalele subzone ale Maramureșului istoric: Cosău-Mara și Iza Inferioară până la Strâmtura, Iza Mijlocie,…

Detalii

Colecțiile Muzeale Snagov, Ilfov

Prezintă patrimoniul cultural şi natural al zonei Snagov (Snagov, Căldărușani, Țibănești).Temele acoperite sunt: arheologie locală; numismatică; etnografie şi tradiții; personalități din zona Snagov; mănăstiri şi biserici din zona Snagov, Vlad Basarab Țepeș – Dracula; istoria ecoturismului la Snagov; sporturi nautice (profesioniste); Comunismul, Ceaușescu – la Snagov; Rezervația naturală complexă ”Lacul Snagov”. Sunt prezentate colecţii (grupate pe teme) de imagini (vederi, cărți poștale, poze, timbre, hărţi – vechi); cu cărți şi articole (ce se referă la zona Snagov, întâmplări, persoane – legate de aceste locuri), completate cu diferite obiecte (multe cu istorii aparte) – care încearcă să redea câte ceva din…

Detalii

Muzeul Etnografic al Moldovei, Iaşi

Muzeul Etnografic al Moldovei a fost întemeiat în anul 1943. Sarcina de organizare a colecţiilor muzeale i-a revenit conferențiarului Ion Chelcea, numit de către Rectoratul Universităţii „Al. I. Cuza” la catedra de etnografie.Ion Chelcea, format la şcoala etnografică clujeană, era considerat, în acel moment, drept etnograful cel mai indicat pentru organizarea viitorului Muzeu Etnografic al Moldovei, instituţie care lipsise până atunci Iaşului. În 1943 se fac primele donaţii, cea mai importantă fiind a magistratului ieşean Iuliu Pascu, formată din 340 de obiecte – ţesături, scoarţe, port popular, ceramică şi obiecte de lemn.Din anul 1954 muzeul este mutat în Palatul Culturii.Renumitul…

Detalii

Bojdeuca lui Ion Creangă, Iași. Primul muzeu literar din România

Bojdeuca lui Ion Creangă din Iași este primul muzeu literar din România, inaugurat la 15 aprilie 1918.Această casă, alcătuită din două odăi, l-a găzduit pe Ion Creangă (1837-1889) din vara anului 1872, când a fost răspopit și nevoit să părăsească locuința din incinta Mănăstirii Golia, până la moarte. Humuleșteanul s-a mutat aici, în camera din dreapta, având-o ca vecină pe Ecaterina Vartic, cea care avea să-l îngrijească tot restul vieții. Poveștile și Amintirile din copilărie au fost scrise în căsuța botezată de scriitor bojdeucă. În vara și toamna anului 1876, a locuit aici și Mihai Eminescu, găzduit de bunul său…

Detalii

Muzeul Momârlanilor, Petroșani, Hunedoara

Muzeul Momârlanului din Petroșani a prins viață în incinta a două clădiri vechi de peste 200 de ani, dar și într-o curte destul de generoasă.Inițial, numele de momârlani era folosit ca o insultă și a fost dat băștinașilor din așezările Văii Jiului spre sfârșitul secolului XIX şi este tradus prin „rămășițe” sau „urmași”. Ulterior, însă, termenul a căpătat un sens pozitiv, iar momârlanii sunt, de fapt, locuitorii din Valea Jiului, acesta fiind un epitet folosit pentru aceste persoane.În replică, unele surse fac trimitere chiar la limba latină, “momârlan” fiind compus din cuvintele “momo” (=ţăran) şi “lan” (=băştinaş), termenul fiind alterat…

Detalii

Casa Memorială Crișan, Hunedoara

Clădirea a fost reconstruită în anul 1979, după o fotografie publicată de către istoricul Ioan Lupaș în anul 1934, în același loc în care era vechea gospodărie.Inițiatorii proiectului au fost Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva și Unitatea Militară de Vânători de Munte din Brad care au dorit să întâmpine bicentenarul răscoalei, prin ridicarea acestei case memoriale. Crișan era singurul dintre cei trei conducători ai răscoalei care nu avea un astfel de edificiu. Casa memorială are aspectul unei case țărănești din secolul al XVIII-lea și respectă arhitectura specifică începutului de secol al XVIII-lea.Edificiul are o fundație din piatră, iar cele…

Detalii