Nicolae Bacea, cojocarul din Tureac, Bistrița Năsăud

Născut pe 30 noiembrie 1943, Meșterul Nicolae Bacea este un renumit cojocar de pe Valea Bârgăului, județul Bistrița-Năsăud, care lucrează în această meserie de peste 65 de ani, când a realizat primul său pieptar din piele naturală, pe care ulterior l-a cusut și brodat manual cu modele artistice locale, învățate de la înaintașii săi.

Atelierul său din localitatea Tureac, județul Bistrița-Năsăud, prezintă o veritabilă poveste de viață. O poveste autentică despre cum se poate trăi și munci în domeniul cojocăritului ca meșteșug tradițional, care datorită măiestriei sale a fost ridicat la nivel de artă. Domnia sa este tatăl a opt copii, frumoși și harnici, care au fost învățați rând pe rând, tainele acestui meșteșug tradițional.

Alături de copiii săi a participat la numeroase ediții ale Olimpiadei Naționale în domeniul „Meșteșuguri artistice tradiționale”, de fiecare dată făcându-se remarcați prin talentul și hărnicia lor, mereu numărându-se printre laureați.
Fiul său Zaharia, cel de-al cincilea dintre copiii săi, este cel care și astăzi îi continuă munca, fiind pasionat de cojocărie și cusăturile populare realizate pe piele, respectând și ducând mai departe tot ce a învățat de la tatăl său.
Printre ucenicii săi îl amintim și pe Vasile Serețan, din comuna Mureșenii Bârgăului, care în 26 februarie 2022 și-a inaugurat un atelier meșteșugăresc specializat în cojocărie și broderie manuală pe piele, fiind îndrumat în acest demers tot de către meșterul Nicolae Bacea, care este mentorul său.
În practicarea cojocăritului meșterul Nicolae Bacea a îmbinat în mod armonios spiritul practic, nevoia de frumos și rafinatul său simț artistic dezvoltat de-a lungul anilor prin realizarea a nenumărate piese de port popular care i-au dus renumele peste tot în țară și în străinătate.
De la vârsta de 14 ani și până în prezent, meșterul cojocar Bacea Nicolae a confecționat manual, cu migală și nesfârșită răbdare: pieptare de sărbătoare brodate („ceptare deschise”, în față fără „bumbi”; „ceptare înfundate”, cu „bumbi” lateral – stânga), pieptare și cojoace ciobănești (albe, sau cu lâna în afară, fără mâneci), pieptare de lucru (fără modele cusute); coajoace vopsite cu fond negru la bărbați, erau lungi sau trei sfert cu broderie pe margini, iar la femei cu fond maro, cu broderie roată și „dedesubt”, căciuli și mănuși toate brodate manual cu modele zonale, cele mai frecvente fiind „trifoaiele” cusute cu mătase neagră pe fond alb, sau pe fond negru cu modele florale, multicolore.

Povestea care se ascunde în spatele produselor sale meșteșugărești, face trimitere în primul rând la valori umane care îl caracterizează pe cojocarul Nicolae Bacea, precum: credință, bunătate, iubire față de semeni, răbdare și comuniune cu natura în mijlocul căreia a trăit și a încercat cu sfințenie să-și desfășoare îndelunga sa activitate.
Meșterul popular Nicolae Bacea a primit in anul 2022 Titlul de Tezaur Uman Viu, în domeniul cojocăritului, pentru calitatea sa de autentic păstrător al acestui meșteșug care creează piese de port țărănesc cu măiestrie și creativitate, refăcând legătura indestructibilă dintre tradiție și modernitate.
Meșterul popular Nicolae Bacea din Tureac, comuna Tiha Bârgăului, județul Bistrița-Năsăud, reprezintă un model viu de autentic păstrător al acestei ocupații străvechi de pe Valea Bârgăului, cojocăritul, unul din meșteșugurile tradiționale transmise din generație în generație.

„Meșterul popular Nicolae Bacea din Tureac, comuna Tiha Bârgăului, județul Bistrița-Năsăud, reprezintă pentru noi toți un model viu de autentic păstrător al acestei ocupații străvechi de pe Valea Bârgăului, cojocăritul, unul din meșteșugurile tradiționale transmise din generație în generație, cu simț al responsabilității față de trecut, dar și cu respectul cuvenit față de tânăra generație de meșteri, care trebuie să-și cunoască cultura și obârșiile, și să învețe această artă pentru a o transmite mai departe, cu speranța că prin păstrarea ei, cu toții contribuie la crearea unei lumi mai bune și mai frumoase, în care odată intrați să ne simțim cu adevărat acasă.” Etnolog Emilia Ometiță șef – Biroul Cultură Tradiţională, Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud