Galeria Oamenilor de Seamă din Fălticeni, Suceava

În a doua jumătate a secolului al XX-lea a apărut la Fălticeni ideea înființării unui muzeu care să evidențieze ceea ce a însemnat acest oraș pentru cultura românească, prin numărul ridicat de personalități care s-au născut, s-au format ori au creat aici.

Astfel, sub directa îndrumare a cronicarului Eugen Dimitriu, la data de 16 iunie 1972 este inaugurată Galeria Oamenilor de Seamă, instituție muzeală cu titulatură originală și unică în România.
Spațiul care adăpostește muzeul a fost asigurat de casa donată de scriitorii fălticeneni Horia Lovinescu (1917-1983) și Vasile Lovinescu (1905-1984), cunoscute personalități ale culturii românești.
Casa datează din anul 1850.
Muzeul este constituit din patru încăperi în care sunt expuse cărți, manuscrise, fotografii, tablouri, scrisori, busturi, documente și alte exponate cu valoare culturală și istorică.
De asemenea, muzeul găzduiește și Centrul cultural româno-american, finanțat de prof. univ. dr. Eliot Sorel, cetățean american născut în Fălticeni.

Spațiul expozițional aduce ca noutate o sală cu mobilier care a aparținut scriitorilor Vasile și Horia Lovinescu și criticului literar Eugen Lovinescu.
În secția dedicată oamenilor de știință este expus în premieră certificatul de inventator obținut de doctorul Demetri Popescu Fălticeni, în anul 1967, pentru instalația de conservare în stare viabilă a organelor și membrelor, în vederea transplantării.
Târgul Fălticeni se afirmă în cultura naţională începând de la mijlocul secolului al XVIII-lea.
Din bogatul lexicon al personalităţilor fălticenene fac parte

  • istoricii, criticii literari şi filologii Eugen Lovinescu, Alexandru Lambrior, Teodor V. Stefanelli, Virgil Tempeanu, Gheorghe Cardas, Mihai Gafita, A.G. Stino, Constantin Ciopraga, Cornel Dimitriu, Ştefan Sorin Gorovei;
  • oamenii de teatru şi muzicienii Jules Cazaban, Grigore Vasiliu-Birlic, Paul Călinescu, George Adamachi, Alexandru Alger;
  • folcloriştii Artur Gorovei şi Mihai Lupaescu;