Nicoleta Uță – păstrătoarea portului popular din Domnești - Argeș. Meșter popular și îndrumător – cusătură
Iubirea față de tradiție și meșteșug dăinuie nu doar prin intermediul meșterilor și instructorilor atestați, ci și prin sufletul, dăruirea și migala celor care le păstrează cu pasiune și credință.
Printre aceștia se află și doamna Nicoleta Uță, din Domnești, județul Argeș. Deși nu își desfășoară meseria de zi cu zi într-un atelier sau într-o școală, iubirea doamnei Uță pentru portul popular tradițional a îndemnat-o să îi deprindă tainele.
A primit primul costum popular când era premiantă în clasa I, de la bunica sa, și de atunci sufletul i-a rămas la acest strai pe care îl consideră demn de îngeri. Astfel s-a născut admirația sa pentru felul în care bunicile și străbunicele noastre puteau coase modele complexe, demne de un veștmânt regesc.
Văzând cât de greu de găsit au ajuns iile cusute manual, Nicoleta Uță și-a propus să nu lase tradiția să piară și să învețe ea însăși să-și coase propria ie. Fascinată de tainele acestui meșteșug, și convinsă că fără tradiție ne-am pierde ca neam, doamna Uță a luat hotărârea de a lua alături, în această călătorie, mai mulți copii din zona Domnești.
Observând cu bucurie deschiderea și dăruirea copiilor față de meșteșug, de la simple mărțișoare și brățări, doamna Uță și-a îndrumat învățăceii către coaserea propriilor ii, cu modele complexe, bogate, specifice zonei muscelului, păstrând modelele vechi ale iilor din lăzile de zestre ale bunicilor din Domnești.
Nu doar modelele au fost păstrate, ci și ritualul tradițional, Nicoleta Uță împărtășind cu ucenicele sale modul în care bunicile și străbunicele noastre își adunau firele, mărgelele și pânza, le împachetau pe un fir de busuioc și le duceau la liturghie să le slujească, iar înainte de a se apuca de cusut, făceau o rugăciune.
Deși doamna Uță și fetele sale nu lucrează sub un șervet nou, așa cum făceau bunicile noastre pentru a nu li se fura modelul, au păstrat cu sfințenie straja – un simbol ascuns sau o greșeală intenționată, menită să ferească purtătoarea de rele, de deochi, de invidie și să o ghideze în viață, păstrând, totodată, unicitatea iei.
Tot din tradiția zonei Domnești, Șezătoarea domnișancelor, așa cum numește doamna Uță micul lor grup, păstrează și albastrul de Domnești, o culoare păstrată încă de acum 150 de ani în portul popular domneștean, de când a fost folosită în costumele purtate de corul țăranilor zonei.
Nicoleta Uță are speranța și încrederea că, în ceva vreme, portul popular va redeveni o obișnuință, dacă vor exista în continuare oameni care să se ocupe cu suflet și pasiune de păstrarea tradiției și educarea tinerei generații.
Deși Șezătoarea domnișancelor s-a format abia acum 2 ani și jumătate, doamna Uță și micile sale ucenice numără deja rezultate excelente, obținând premii la concursuri – inclusiv Premiul Special Vatra MCP pentru cusătură în cadrul Olimpiadei „Meșteșuguri artistice tradiționale” – ediția 2023 fiind acordat Ioanei Petrescu, una dintre cusătoresele Șezătoarei.
Rezultatele harnicelor cusătorese au ajuns și pe plan internațional, acestea cusând 24 de metri de brâu, în mai puțin de o lună, la care au adăugat 140 de metri de brâu țesut, contribuind astfel la confecționarea celui mai lung brâu românesc (1.667,41 de metri), în cadrul unei inițiative a Centrului Cultural Româno-Moldo-German „Dumitru Dorin Prunariu” din Nürnberg, sub sloganul „brâul care ne unește”.
.webp)
