Nițu Amalia Ioana - Premiul Special Vatra MCP pentru Originalitate - 2024
În continuarea parteneriatului dintre Asociația Vatra Meșterilor și Creatorilor de Patrimoniu și Muzeul ASTRA Sibiu în anul 2024, anul acesta, în cadrul Olimpiadei „Meșteșuguri artistice tradiționale” organizată de Muzeul Astra Sibiu, au fost acordate șase premii speciale de către Asociația Vatra Meșterilor și Creatorilor de Patrimoniu, pentru secțiunile ORIGINALITATE, SCULPTURĂ, PICTURĂ, ȚESĂTURĂ, CERAMICĂ și, pentru prima oară, Premiul „MICUL MEȘTEȘUGAR”.
Așa cum obișnuim, susținerea talentelor distinse cu premiile VATRA MCP va continua si după acest eveniment, VATRA MCP implicându-se nemijlocit în promovarea acestora.
În cadrul Ediției 2024, Amaliei-Ioana Nițu i-a fost acordat Premiul Special Vatra MCP pentru Originalitate.
Amalia are 13 ani și este originară din Pietroșani, județul Argeș. Fiind elevă a școlii din Domnești, aceasta s-a alăturat, în urmă cu 2 ani, Șezătoarei Domnișancelor, un grup local de cusut coordonat de una dintre puținele păstrătoare ale portului popular din Domnești, dna. Nicoleta Uță.
Prin mijlocirea Șezătoarei, Amalia a participat la o Paradă a portului popular, unde s-a îndrăgostit de portul muscelean, hotărându-se imediat să-și coasă propria ie, după unul din modelele găsite prin lăzile de zestre ale bunicilor și străbunicilor sale.
Astfel a luat naștere proiectul de suflet al Amaliei, „Ia cu boboci” – o ie de sărbătoare, bogată în modele și cu o cromatică deosebită, cu negru și accente de culoare. Pe mâneca stângă a iei, Amalia și-a cusut straja, pentru a-i fi aproape de inimă.
O greșeală intenționată sau un semn ascuns, straja are menirea de a proteja purtătoarea, ferind-o de rele și invidii, dar și de a asigura unicitatea iei, pentru ca nimeni altcineva să nu poată coase o ie identică.
Straja aleasă de Amalia este simbolul miezului de nucă, ce simbolizează bogăție, prosperitate, dar și legătura strânsă dintre frați, acest motiv popular fiind ales și cu gândul la cei trei frați ai Amaliei.
Un alt element de originalitate al iei cusute de Amalia este prezența firului metalic, tot mai rar folosit în realizarea de modele populare, din cauza costurilor pe care le implică și a faptului că materia primă se găsește tot mai greu.
Împreună cu Șezătoarea Domnișancelor, Amalia a participat la realizarea celui mai lung brâu românesc (1.667,41 de metri), în cadrul unei inițiative a Centrului Cultural Româno-Moldo-German „Dumitru Dorin Prunariu” din Nürnberg, sub sloganul „Brâul care ne unește”.
Sub îndrumarea atentă și grijulie a dnei Nicoleta Uță, Amalia și celelalte fete ale Șezătoarei au cusut 24 de metri de brâu, la care au adăugat 140 de metri de brâu țesut.
Amalia își amintește cu drag momentul în care brâul a fost întins în piață pentru a fi măsurat, unind și la propriu și la figurat, participanții care îl țineau.
Momentele petrecute alături de fetele ce formează Șezătoarea Domișancelor, în casa dnei Uță, cusând și cântând cântece populare de șezătoare sunt și vor rămâne la fel de aproape de inima Amaliei ca arta cusăturii populare în sine.
Pentru acest motiv, Amalia își dorește să ducă și ea mai departe tradiția, atât prin podoabele populare pe care le coase și pe care își dorește să le poarte și nepoții și strănepoții ei, cât și prin transmiterea meșteșugului în sine. Astfel, Amalia vrea să-i calce pe urme îndrumătoarei sale și să predea mai departe tainele cusăturii populare altor generații de copii.