Curtea Domnească, Piatra-Neamț, Neamț

Situata pe un mic platou din centrul orașului, Curtea Domneasca – ctitorie voievodala a Sfântului Voievod Stefan cel Mare isi are începuturile in perioada anilor 1468 – 1475.

Ea face parte dintr-un ansamblu architectural care mai cuprinde Turnul – Clopotnița (1499) si Biserica “Sf. Ioan Domnesc” (1498).

Din Curtea Domneasca s-a mai păstrat pana astăzi doar o parte din pivnițele casei domnești si porțiuni din zidul de incinta.

15 iulie 1497: A început construcția bisericii Curții domnești de la Piatra Neamț, ctitoria Voievodului Ştefan cel Mare si Sfânt, lucrările fiind finalizate la 11 noiembrie 1498.

Curtea Domnească, Piatra-Neamț, Neamț

În forma actuală biserica datează din perioada interbelică când, sub oblăduirea lui Nicolae Iorga, Comisiunea monumentelor istorice a desfășurat între anii 1937-1938 ample lucrări de consolidare şi restaurare a monumentului. Lucrările au vizat atât exteriorul cât şi interiorul edificiului, urmărindu-se redarea cât mai fidelă a vechii înfăţişări.
Biserica are hramul Sfântului Ioan Botezătorul si se înscrie în rândul celor de plan dreptunghiular, sau navă, fără turlă, avand elemente de arhitectura similare cu cele de la biserica din Războieni , ridicată la 1496 şi la cea din Borzeşti zidită între anii 1493-1494.

Curtea Domnească, Piatra-Neamț, Neamț

Consolidarea şi punerea în valoare a ruinelor fostelor Case domnești de la Piatra Neamț este rodul strădaniilor Preotului Constantin Matasă.
De altfel, la insistențele acestuia s-au şi descoperit ruinele curţii de epocă ştefaniană în anii 1954-1955 când, cu prilejul cercetărilor arheologice de la Suceava, s-a găsit de cuviință a se include în proiect şi platoul unde se presupunea existența unei astfel de construcții.

Curtea Domnească, Piatra-Neamț, Neamț

Anii următori sunt marcați de insistențele Preotului Constantin Matasă pe lângă o serie de instituții cum ar fi: Sfatul Popular al orașului Piatra Neamț, Sfatul Popular al regiunii Bacău, Serviciul Regional de control şi revizie Bacău, Ministerul Finanțelor, Ministerul Culturii şi, nu în ultimul rând, Academia Română, acolo unde s-a găsit în Comisia Științifică a muzeelor şi monumentelor istorice şi artistice un real sprijin în vederea consolidării şi reamenajării Casei domnești.
Curţile din Târgul Pietrei au fost înzestrate încă de la început cu mai multe sate. După cum se ştie, aceste sate domneşti, au fost subordonate unor centre urbane şi militare, iar acolo unde au existat şi curţi domneşti, direct acestora.

De-a lungul veacurilor sunt arătate ca făcând parte din ocolul domnesc al Curţii domneşti din Piatra un număr impresionant de sate, şi anume 26, cel mai mare din Ţara Moldovei. Acestea aveau o organizare proprie cu obligaţii diferite faţă de celelalte sate din restul ţinutului.
În privinţa organizării, ocolul domnesc era pus sub ascultarea unui urednic sau vornic.

Cel dintâi urednic menționat în acte a fost un oarecare Petrea aprodul, despre care aflăm la 1617 aprilie 4 că „ a fost şi urednic în târgul Piatra” în zilele lui Ştefan Tomşa.

Ca reprezentant al domniei, urednicul avea atribuţii multiple, acestea ţinând în mod deosebit de buna funcţionare şi administrare a curţii domneşti şi a ocolului ce o deservea.

La acestea se mai adaugă atribuțiile fiscale şi judecătorești, precum şi punerea în aplicare a diverselor porunci domnești.

Ajută și pe alții să descopere: