Casa Memorială Mihail Sadoveanu, Vânători-Neamţ, Neamţ

Clădirea (ridicată în 1937) este construită în timpul şi la iniţiativa Mitropolitului Visarion Puiu al Bucovinei (1899 – 1964) cu destinația de palat arhieresc.
De altfel, mitropolitul a locuit în ea doar câţiva ani, după plecarea sa în exil (1944), casa rămânând în administrarea Mănăstirii Neamţ, devenind ulterior casă de oaspeţi, pusă la dispoziția scriitorului Mihail Sadoveanu în 1944 și cedată spre folosință pe viață, în 1949.
Scriitorul a locuit în clădirea actualului muzeu în perioada 1944 – 1961, fiind reședința sa de vară, ultima sa vizită la casa din Vânători fiind în vara anului 1961.

Casa Memorială Mihail Sadoveanu, Vânători-Neamţ, Neamţ

După moartea scriitorului, aceasta devine muzeu, începând cu 26 iunie 1966, fiind amenajat, inaugurat şi administrat de Muzeul Literaturii Române din Bucureşti, cu sprijinul familiei defunctului scriitor .
Mai apoi, în anul 1970, Muzeul Memorial Mihail Sadoveanu trece în subordinea Muzeului Judeţean Neamţ, până în 1993 când revine în administrarea Muzeului Literaturii Române, în prezent, clădirea muzeului fiind declarată monument istoric.
Clădirea fost retrocedată Mitropoliei (1997), în acest moment fiind administrată de către monahi și cuprinde nouă camere.
Din toate cele 9 încăperi ale casei, una este dedicată lui Visarion Puiu, iar celelalte 8 camere sunt dedicate expoziției Sadoveanu.
Expoziţia permanentă cuprinde obiecte, cărţi şi tablouri care au aparţinut scriitorului. Pe lângă mobilierul cu patina epocii, un interes deosebit trezesc obiectele de vânatoare şi pescuit, ilustrative atât pentru viaţa cât şi pentru opera scriitorului.
Nu lipsite de importanţă sunt tablourile care poartă semnături importante: Cornelia (Nelly) Ştirbei, Dimitrie Sadoveanu – fiul cel mare al povestitorului -, Iulia Hălăucescu, Aurel Baieşu, Jean Steriadi, Ştefan Constantinescu, Ispir cât şi sculpturile, opere ale unor adevăraţi maeştri (Ion Vlasiu, Milita Pătraşcu, Constant Baraschi).

Casa Memorială Mihail Sadoveanu, Vânători-Neamţ, Neamţ

Biblioteca nu se impune numeric sau ca legătură de carte dar nu poate fi trecută cu vederea, când cuprinde 63 prime ediţii sadoveniene sau „Biblioteca roz” – 75 volume. Amintitul mobilier nu şochează.
Doar ochiul atent şi iscoditor va repera mobila veneţiană din sufragerie sau un scrin, vechi de peste o sută de ani, achiziţionat de autor.
Sare în ochi un impresionant pian vienez, la care au cântat George Enescu, Dinu Lipatti, Maria Tănase, Richter, Valentin Gheorghiu şi două din fiicele scriitorului: Despina – Lia şi Tincuţa.

Celor 1823 de obiecte care au aparţinut scriitorului li se adaugă şi 21 de manuscrise.