Cimitirul Bellu, București. Cel mai mare Muzeul memorial in aer liber
Ansamblul „Cimitirul Șerban Vodă - Bellu” este situat in municipiul București, calea Șerban Vodă, nr. 249, sector 4.
In secolul trecut, pe locul unde se afla Cimitirul Bellu exista curtea boiereasca si gradina cea mare a lui Bellu cel Batran. Dupa introducerea noilor oranduiri ale "Regulamentului Organic" in Principatele Romane, care desfiintau vechile legi si obiceiuri medievale, legiuitorii de atunci hotarasc desfiintarea vechilor cimitire din jurul bisericilor si ia fiinta "Legiunea pentru inmormantari afara din oras" in anul 1831.
În anul 1852 o comisie a Sfatului Orășenesc discută crearea altor cimitire în afara Bucureștiului. Unul dintre acestea era situat pe ulița Șerban-Vodă, unde se afla o grădină mare de portocali aparținând baronului Barbu Bellu (1825-1900), ministrul Cultelor și Justiției. Terenul de circa 15 hectare a fost donat de Bellu Sfatului Orășenesc care, la 26 noiembrie 1852, hotărăște începerea lucrărilor de amenajare a cimitirului.
Construcția efectivă a cimitirului debuteaza in anul 1855 atunci cand incepe amenajarea campului si se finalizeaza in 1859 atunci cand este elaborat si primul regulament pentru inmormantari.
Arhitectul Alexandru Orăscu întocmește planurile pentru ridicarea capelei pe locul unde fusese cândva biserica lui Bellu cel Bătrân (1799-1853), tatăl baronului. Interiorul era realizat de pictorul Constantin Lecca.
Familii cu renume ale vremii, precum Cantacuzino, Rosetti, Văcărescu, Florescu, Ghica, au început să îşi aducă strămoşii în cimitirul Bellu. C.A. Rosetti (1816-1885), iniţiatorul organizării Cimitirului este primul concesionar consemnat în Arhiva Cimitirelor, care în noiembrie 1859 cumpăra un loc pentru înmormântarea fiicei sale, Elena. Acesta a fost urmat de scriitorul Cezar Bolliac, care în 1860 îşi înmormânta soţia, Aristiţa, născută Izvoranu.
Cimitirul Bellu adăposteşte, de asemenea, 20% dintre monumentele istorice ale Capitalei. Pentru stabilirea istorica a Cimitirului Bellu, se mentioneaza grilajul din 1850 pe mormantul clucerului ban Donea, iar cea mai veche cruce este a copilasului Eufrosina Vizula din 1851.
Astfel Cimitirul Bellu nu este un simplu cimitir,
ci un adevărat muzeu memorial în aer liber!
Personalitati si Istoria mormintelor din Cimitirul Bellu:
Monumentul funerar George Assan. George Assan (1821 - 1866) este un important industrias si primul detinator al unei mori cu aburi, respectiv al unui automobil. Monumentul funerar a fost realizat la Milano de catre arhitectul si sculptorul Enrico Cassi, in anul 1911.
Monumentul funerar George Bacovia. George Bacovia (născut George Andone Vasiliu in1881 – 1957) a fost un scriitor român format la școala simbolismului literar francez.
Monumentul funerar Ion Barbu. Ion Barbu (pseudonimul lui Dan Barbilian; 1895 – 1961) a fost poet și matematician român. Ca matematician este cunoscut sub numele Dan Barbilian.
Monumentul funerar Grigore Vasiliu-Birlic. Grigore Vasiliu Birlic (1905 – 1970) a fost unul dintre cei mai mari actori români de comedie. Numele de naștere era Grigore Vasiliu, Birlic fiind doar o poreclă pe care a primit-o datorită succesului din piesa Birlic, jucată la începutul carierei sale.
Monumentul funerar Katalina Boschott. Celebrul sculptor Raffaelo Romanelli, întrebat cine a comandat o asemenea statuie pentru o simplă guvernantă, a răspuns: „Un domn cu stare dar care a dorit să rămână anonim". Scuptorului a terminat lucrarea înfăţişând-o pe Katalina în mărime naturală ţinând în mână o umbrelă.
Cavoul familiei Gheorghe Grigore Cantacuzino. Prințul Gheorghe Grigore Cantacuzino, Nababul (1832 – 1913) a fost un om politic român, ales primar al Bucureștiului (mai 1869 - ianuarie 1870), ministru în varii guverne și cel de-al 20-lea prim-ministru al României de două ori.
Monumentul funerar Ion Luca Caragiale. Ion Luca Caragiale (1852– 1912) a fost dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic și ziarist român. George Călinescu îl considera a fi cel mai mare dramaturg român și unul dintre cei mai importanți scriitori români. A fost ales membru post-mortem al Academiei Române.
Monumentul funerar Toma Caragiu. Toma Caragiu (1925 – 1977) a fost actor român de origine aromână, cu activitate bogată în radio, teatru, televiziune și film.
Monumentul funerar George Călinescu. George Călinescu (1899 – 1965) a fost critic, istoric literar, scriitor, publicist, academician român, personalitate enciclopedică a culturii și literaturii române, de orientare, după unii critici, clasicizantă, după alții doar italienizantă sau umanistă. Este considerat drept unul dintre cei mai importanți critici literari români din toate timpurile, alături de Titu Maiorescu și Eugen Lovinescu.
Monumentul funerar Panait Cerna. Panait Cerna, pe numele său de naștere Stanciof, (1881 – 1913) a fost poet intimist, romantic minor sau tradiționalist român, un epigon al poetului Mihai Eminescu, precum și filosof, critic literar și traducător. Vorbitor nativ al limbii bulgare, Cerna a scris cu toate acestea în română și a dezvoltat un stil tradiționalist, care a fost legat de clasicism și neoclasicism.
Monumentul funerar George Coșbuc. George Coșbuc (1866 – 1918) a fost un poet, critic literar, scriitor, publicist și traducător român din Transilvania, membru titular al Academiei Române din anul 1916.
Monumentul funerar Mihai Eminescu. Mihai Eminescu (născut Mihail Eminovici in anul 1850 – 1889) a fost poet, prozator și jurnalist român, considerat, în general, ca fiind cea mai cunoscută și influentă personalitate din literatura română.
Monumentul funerar Maria Filotti. Maria Filotti (1883 – 1956) a fost o actriță și directoare de teatru din România. Jocul său a îmbinat forța temperamentală cu aprofundarea psihologică a rolului.
Cavoul Familiei Ghica. Familia Ghica este o veche familie de boieri din Țările Române, originară din Albania, care a dat mulți domnitori în Țara Românească și în Moldova, mari politicieni, oameni de știință și de cultură români.
Cavoul fratilor Gheorghieff. Frații Evloghi Gheorghiev (1819 – 1897) și Hristo Gheorghiev (1824 – 1872) au fost negustori și bancheri bulgari, considerați cei mai bogați oameni de afaceri bulgari de la sfârșitul secolului XIX.
Monumentul funerar Iulia Hasdeu. Iulia Hasdeu (1869 – 1888) a fost o tânără intelectuală română supradotată, scriitoare și poetă inclusiv de limba franceză, fiica savantului Bogdan Petriceicu Hasdeu. Avea un talent deosebit la limbi străine și era interesată de filosofie.
Monumentul funerar Dumitru Hubert. Dumitru Hubert (1899 - 1934) a fost aviator și bober român, care a concurat în cadrul competițiilor de bob în anii '30 ai secolului al XX-lea. Avionul pilotat de el s-a prăbușit în fața a circa 10.000 de spectatori, s-a lovit de sol, iar pilotul a fost ucis pe loc. În Cimitirul Bellu militar, pe mormântul său, a fost amplasat un monument sculptat de Iosif Fekete. În prezent, o stradă din București poartă numele Căpitan Aviator Hubert Dumitru.
Monumentul funerar Nicolae Iorga Nicolae Iorga (1871– 1940) a fost un istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, cel de-al 34-lea prim-ministru, profesor universitar și academician român. Este cunoscut în lume ca medievist, bizantinist, romanist, slavist, istoric al artelor și filozof al istoriei.
Monumentul funerar Constantin Istrati. Constantin I. Istrati (1850 – 1918) a fost un academician român, chimist, medic, membru titular (1899) și președinte al Academiei Române în perioada 1913 - 1916.
Monumentul funerar al familiei Kretzulescu. Alături de principii Brâncoveni (Bassaraba de Brancovan) Kretzuleștii este singura familie boierească românească ce figurează, cu rang princiar, în almanahurile de Gotha.
Monumentul funerar Nicolae Labiș. Nicolae Labiș (1935 – 1956) a fost un poet român. Criticul Eugen Simion l-a supranumit, metaforic, „buzduganul unei generații”.
Monumentul funerar Alexandru Macedonski. Alexandru A. Macedonski (1854 – 1920) a fost poet, prozator, dramaturg și publicist român. Supranumit poetul rondelurilor, inspirându-se din literatura franceză, este primul reprezentant al simbolismului în literatura română.
Monumentul funerar Titu Maiorescu. Titus Liviu Maiorescu (1840 – 1917) a fost academician, avocat, critic literar, eseist, estet, filosof, pedagog, politician și scriitor român, mason, cel de-al 23-lea prim-ministru al României între 1912 și 1914, ministru de interne, membru fondator al Academiei Române, personalitate remarcabilă a României sfârșitului secolului al XIX-lea și începutului secolului XX.
Monumentul funerar Ion Mincu. Ion Mincu (1852 – 1912) a fost arhitect, inginer, inovator, pedagog, profesor universitar și deputat român. Promotor al unui stil românesc în arhitectură, cunoscută și ca arhitectură neo-românească, Ion Mincu a integrat în operele sale specificul arhitecturii tradiționale din România.
Monumentul funerar Dimitrie Paciurea. Dimitrie Paciurea (1873 – 1932) a fost un sculptor, grafician, acuarelist și profesor român. Împreună cu Constantin Brâncuși, artistul este una din figurile cele mai atipice din arta românească, el fiind și cel mai important sculptor național român din prima jumătate a secolului al XX-lea.
Monumentele funerare ale pictorilor Ioan Andreescu, Ștefan Luchian, Theodor Pallady si Gheorghe Petrașcu
Mormântul lui Vasile Pârvan. Vasile Pârvan (1882 – 1927) a fost un istoric, arheolog, epigrafist și eseist român, membru titular din 1913 al Academiei Române.
Mormântul lui Marin Preda. Marin Preda (1922– 1980) a fost unul dintre cei mai importanți romancieri români din perioada postbelică.
Monumentul funerar Liviu Rebreanu. Liviu Rebreanu (1885 – 1944) a fost un prozator și dramaturg român, membru titular al Academiei Române.
Mormântul pictorului Camil Ressu. Camil Ressu (1880 – 1962) a fost pictor român, care, prin întreaga sa activitate artistică, pedagogică și socială, a fost una din personalitățile marcante ale artei românești. Camil Ressu a fost membru titular al Academiei Române.
Mormântul lui Mihail Sadoveanu. Mihail Sadoveanu (1880 – 1961) a fost scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician și politician român, unul dintre cei mai importanți și prolifici prozatori români din prima jumătate a secolului al XX-lea, având o carieră ce se întinde pe parcursul a cincizeci de ani.
Mormântul lui Zaharia Stancu. Zaharia Stancu (1902 – 1974) a fost un scriitor român, poet, romancier, prozator, director de teatru, jurnalist și publicist, academician, laureat al Premiului Herder.
Mormântul Mariei Tănase. Maria Tănase (1913 – 1963) a fost interpretă română de muzică populară, ușoară, lăutărească, romanțe și teatru de revistă. A fost supranumită Pasărea măiastră, de către Nicolae Iorga, în anul 1938.
Mormântul lui Aurel Vlaicu. Aurel Vlaicu (1882 – 1913) a fost inginer român, inventator și pionier al aviației române și mondiale.
Mormântul lui Traian Vuia. Traian Vuia (1872 – 1950) a fost inventator român, pionier al aviației mondiale. În data de 18 martie 1906, a realizat unul din primele zboruri autopropulsate (fără catapulte sau alte mijloace exterioare) cu un aparat mai greu decât aerul.
