Vila Drăghiceanu, Câmpulung Muscel – construcție în stil românesc

Vila a fost construita de catre Matei Drăghiceanu intre 1902 si 1905, fiind inaugurata de proprietar, cu certitudine, in anul 1905, conform relatarilor din presa timpului.

Vila Drăghiceanu – este o construcţie în stil românesc, realizată din piatră de Albeşti, aparţinând inginerului geolog Mathei Drăghiceanu, nepot după mamă al poetului Grigore Alexandrescu.

Faţada principală este continuată de o terasă, cu un foişor cu stâlpi de lemn la etaj. Faţada vestică şi cele laterale prezintă un turn belvedere, bovindouri si foişoare.

Iniţial, numele dat clădirii a fost de „Vila Maria”, după numele soţiei sale. Deşi a fost dusă la Paris la cei mai renumiţi medici, boala de care suferea, tuberculoza, n-a putut fi vindecată.
Aceasta şi-a petrecut mare parte din timp aici şi a murit în urma bolii de care suferea, tuberculoză. După Primul Război Mondial, vila a fost cumpărată pentru Şcoala Normală de Fete.

Casa a fost construită ing. Drăghiceanu în amintirea soţiei sale Maria, prima femeie licenţiată în litere din România, care şi-a petrecut ultimii ani de viaţă la Câmpulung, fiind bolnavă de tuberculoză.

Pe de altă parte, medicii recomandau vremea plăcută a Câmpulungului pentru sănătatea soţiei sale. Nu în ultimul rând, exploatarea de calcar de la Albeşti îi oferea şansa unei afaceri de perspectivă. El organizează o exploatare modernă a carierei, dar se ocupă şi de realizarea planurilor de urbanism ale oraşului în calitate de preşedinte al „Societăţii de înfrumuseţare a Câmpulungului”.
Vila este localizată în partea de Nord-vest a oraşului, într-un parc foarte frumos, chiar pe creasta platoului Grui.

Astăzi clădirea este sediul secţiei T.B.C. a spitalului local, fiind situată în strada Lascăr Catargiu nr. 42.

Matei Drăghiceanu (1844-1939) s-a născut la Târgovişte şi, după studiile făcute în ţară, a absolvit Şcoala Naţională Superioară din Paris. A realizat prima hartă geologică a României, a contribuit la elaborarea primei legi a minelor şi la proiectarea exploatărilor de mine din ţară. A devenit profesor şi director la Şcoala Naţională de Poduri, Şosele şi Mine, a înfiinţat „Societatea Inginerilor şi Tehnicienilor din Mine” şi a propus realizarea unei flote comerciale pe Dunăre.
Motivele pentru care a ales Câmpulungul ca reşedinţă s-au împletit. Ideile sale au deranajat o parte din clasa politică şi prezenţa sa în capitală nu era agreată în unele cercuri.

O vreme a fost chiar şi administrator a „Casei obştei moşnenilor câmpulungeni” şi preşedinte a Consiliului Judeţean Muscel. Cu alte cuvinte, o carieră de invidiat pentru acest fiu adoptiv al Muscelului.
Clădirea a fost alipită Spitalului unificat TBC, care deţinea deja, încă din 1950, vila Grant şi Vila Stătescu.

Ajută și pe alții să descopere: