Castrul roman Jidova, Argeș – cea mai bine păstrată construcție militară

Castrul mare din punctul „Jidova”, Câmpulung, descoperit de Dimitrie Butculescu în 1876, este cea mai importantă şi mai bine păstrată construcţie militară de acest gen de pe traseul Limesului Transalutanus, fiind în acelaşi timp şi singura edificată din piatră.
Granița romană, cunoscutul Transalutanus, era reprezentată de un val de pământ întărit cu palisade ori ziduri de piatră și întins pe 235 km. În punctele strategice romanii au construit castre de pământ sau piatră. Castrul este o lucrare de fortificație, oarecum standardizată, de regulă un patrulater înconjurat de ziduri, turnuri de apărare, patru porți de acces (câte un ape fiecare latură) și șanț de apărare. Spațiul interior este împărțit între comandamentul garnizoanei, clădirile administrative, grânare, therme și barăcile militarilor.

Nu se cunoaște numele antic al castrului, însă târziu după retragerea aureliană şi după perioada marilor migraţii ce au transformat în cenuşă operele arhitecturale şi edilitare ale antichităţii, în zorii evului mediu, localnicii şi călătorii pe drumul Câmpulungului, deopotrivă, rămân impresionaţi de zidurile încă solide ale castrului aflat în ruină şi le atribuie fabuloşilor oameni înalţi şi puternici ce populau lumea la începuturile ei – jidovii, în limbajul popular, întâlniţi în majoritatea mitologiilor europene
De la „Jidova” provine şi o atestare expresă a trupei militare din armata imperială romană ce a activat pe limesul transalutan, fiind cantonată în acest castru.

Este vorba de o trupă auxiliară alcătuită din luptători orginari din Commagena, o regiune a provinciei romane Syria: Cohors Prima Flavia Commagenorum.
Expoziţia, deschisă în 1970, cuprinde obiecte descoperite în cercetările arheologice de pe Limes alutanus şi transalutanus şi cu precădere obiecte descoperite în cercetările din Castrul Jidova. Sunt expuse obiecte din ceramică (opaiţe, cărămizi şi fragmente de ţigle cu inscripţii, amfore, piese de pavimentum şi mozaic, piese pentru hypocaustum), arme (vârfuri de săgeţi, suliţe, cuţite), accesorii de echipament militar etc.

Castrul are formă dreptunghiulară, cu laturile de 132 m și 98 m. În partea centrală a incintei au fost clădite horreum (magazia de cereale), clădirea ofițerilor, principalia (comandamentul), paetorium (clădirea comandamentului castrului). De o parte și de alta a acestor construcții de piatră, la nord și la sud, erau plasate hibernalia (barăcile soldaților).
Pe latura de sud a fost reconstituit un turn de curtină şi, parţial, turnurile porţii Praetoria (poarta principală de intrare), turnul semirotund din colţul de sud-vest, cât şi celelalte turnuri ale porţilor Decumana, Dextra şi Sinistra de pe laturile nord, est şi vest.

Castrul a fost construit în 190 – 211, în timpul împăraţilor romani Commodus şi Septimius Severu şi distrus de invazia carpilor în anii 244 – 245.