Tasso Marchini s-a născut in anul 1907, la Belgrad, si a încetat din viata 1936 la sanatoriul de la Arco di Trento, Italia.
Nu se știe cum a ajuns în Transilvania, dar în anii ’20-’30 a studiat și creat în special la Cluj, cu Catul Bogdan și Aurel Ciupe, profesori la Școala de arte frumoase.
Între 1926 și 1928, Tasso Marchini a lucrat la Baia Mare. Trei din lucrările acestei perioade se află expuse la Muzeul de artă Cluj-Napoca.
În 1934 a absolvit școala de Arte Frumoase, mutată între timp la Timișoara, și a participat la expoziția absolvenților.
„Privind vigurosul „Interior de biserică” al lui Tasso Marchini, nu putem să nu ne gândim la faptul că pictorului i-au mai rămas abia 4 ani de viață după realizarea acestuia, el murind în 1936, la numai 29 de ani. Considerat liderul tinerilor în acei câțiva ani de activitate, el a ajuns la rezultatele cele mai spectaculoase mergând pe filonul lecțiilor postimpresioniste ale lui Cezanne, pe care reușea să le prezinte într-o cromatică de căldură gravă.” Sebestyén Székely
În vara anului 1935 a călătorit la Balcic cu Letiţia Muntean şi Traian Bilţiu-Dăncuş. În acelaşi an, pentru a-şi trata boala, s-a internat la sanatoriul din Arco di Trento (Italia), unde în anul următor s-a stins prematur din viaţă, la numai 29 de ani.
După moartea sa, lucrările i-au fost prezentate, în 1939 la Budapesta, într-o expoziţie a artiştilor ardeleni şi în 1946 într-o amplă expoziţie de artă transilvăneană la Cluj.
„Tasso Marchini a lăsat în urma sa o operă valoroasă, poate insuficient cunoscută şi apreciată astăzi, dar care a marcat generaţia tinerilor artişti transilvăneni din prima jumătate a secolului XX, o creaţie dominată în marea ei majoritate de expresia personalizată a reprezentării motivului antropomorf ce se concretizează în imagini plastice în care se disting chipuri umane surprinse în ipostaze meditative, orientate spre prospectarea interiorităţii fiinţei umane.” Ioan Angel Negrean
