Mihaela Chițac, pictor, grafician, poet

Mihaela Chițac s-a născut in data de 10 august 1956 în Bucureşti. Este soția artistului plastic Marcel Chițac.

A absolvit liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza”, specializarea grafică, 1975, clasa profesor Gheorghe Tofan, iar apoi Universitatea Bucureşti, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, specializarea engleză-română, 1990 (diplomă de licenţă: „Virginia Woolf – Between the Arts / Între arte”)

Studii libere de pictură cu Constantin Piliuţă şi Marcel Chiţac

“Tehnica mixtă şi culorile puternice, tripticele, portretul votiv, iată doar câteva din imaginile care-i caracterizează bogata colecţie. Mihaela Chiţac se transpune în operele sale, trăieşte prin fiecare lucrare, dându-ne astfel ocazia să privim lumea prin ochii unui artist, mereu fascinat de un colţ de lume, de muzicalitatea formelor, de parfumul delicat al trecerii timpului, de material şi de imaterial.” Mariela Vanu

„Subiectele pe care mi le aleg vin de la sine în momentul în care mă opresc asupra unui amănunt care răscolește în mine o anumită stare și atunci abordez subiectul, tot așa, cum spuneam, din punct de vedere plastic, găsesc o întreagă armonie. Creativitatea debordează atunci când ai un subiect care se conformează spiritului tău de artist.” Mihaela Chițac

Debut literar în „Avant Post”, Revista Societății de Mâine, 1992.

A scris și publicat volume de poezie cu ilustrații proprii: „Culoare prin cuvânt”, Editura Didactică și Pedagogică, 2006; „Prin grădina Evei”, Editura Lumina Tipo, 2013; „Farmecele Ellei”, Editura Integral, 2016, un Calendar ilustrat 2016, „Poezia”, Editura Lumina Tipo, 2015, În umbra pajurii, Editura eCreator, Baia Mare, 2019 și cărți de versuri pentru copii: „Ceata lui Truli-Ruli”; „Școala lui Horhe: Alfabetul”; „Școala lui Horhe: Numerele”, Editura Galaxia Copiilor, ALL, București, 2013, Aripioare… Zbârli-Zburli, Editura Coresi, 2019.

Ursa

Ursa urza își urzea
se trezise urgisită
de țesut și de războaie…
tresărind întrezărise
o urzeală orbitoare –
era numai răsăritul
ce răzbise după ploaie –
războindu-se cu norii
izbândise mândrul soare…
presărând semănătura
cu semințe pe răzoare
Ursa se simțea ursită
să urzească-n continuare
și din stele izbutise
să formeze niște care –
Ursa mică, Ursa mare…