Mac CONSTANTINESCU (Mihai Filip), sculptor, mozaicar, grafician

Mac CONSTANTINESCU s-a născut la Berlin – Charlottenburg, in anul 1900 si a încetat din viata la Câmpina, in anul 1979
A urmat cursurile Școlii de arte frumoase din București, apoi pe cele ale École des Beaux-Arts și École du Louvre din Paris. A continuat cu cursul de istoria artelor la Sorbona și lucrări practice la manufacturile de porțelan din Sèvres.
A fost bursier al Școlii române din Roma între anii 1932-1933. A lucrat în special sculptură, dar s-a ocupat și de arte decorative, costum și decoruri pentru spectacole de balet.
A fost profesor la Facultatea de Belle Arte și la cea de Arhitectură din București.
În anul 1926, sculptorul Mac Constantinescu s-a căsătorit cu balerina Floria Capsali.

Printre lucrările sale decorativ-monumentale se numără Tătăroaica din Mangalia, fațada Facultății de drept din București, Pavilionul Expoziției românești de la New York.
În 1935, împreună cu Dorin Pavel și August Schmeidegen, a realizat mozaicurile reprezentând zodiile, care împodobesc Fântâna Zodiac din București.
Pe parcursul perioadei interbelice, Constantinescu va expune regulat la principalele evenimente artistice ale vremii şi va susţine o serie de expoziții personale în sălile Bucureştiului sau în străinătate. Una dintre primele participări se consemnează în 1925, când se prezintă la Salonul de Toamnă de la Paris.
La Bucureşti expune atât sculptură, dar practică şi desenul sau realizează proiecte ample. Participă la Salonul Umoriştilor şi la expoziţiile Tinerimii Artistice sau la cele ale Grupului Nostru.

Lucrări monumentale:
Reliefuri – fostul Minister de Externe, Bucureşti;
– Facultatea de Drept, București;
– Arcul de Triumf, București;
– Teatrul de Stat, Galați;
– Hotel Modern; Murfatlar, Mamaia, Constanța;
1927 – Fântâna Mioriţa, Bucureşti (împreună cu Miliţa Pătraşcu şi arh. Octav Doicescu).

Muzee:

• Muzeul Național de Artă al României, București;
• Muzeul Național de Artă Contemporană, București;
• Zambaccian, București;
• Muzeul de istorie şi artă al Municipiului Bucureşti;
• Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea, Bihor;
• Muzeul judeţean, Suceava;
• Muzeul judeţean, Tulcea;
• Maryhill Museum of Art, Washington, SUA.

Distincţii:
1935 – Medalia de argint, Expoziţia Universală, Bruxelles, Belgia;
1937 – Medalia de argint, Expoziţia Universală, Paris, Franța;
1957 – Artist emerit;
1969, 1971 – Participă la Congresul şi Conferinţa AIAP de la Amsterdam şi Belgrad.
A ilustrat cu gravuri ediția în limba română a cărții Divina Comedie, de Dante Alighieri, tradusă în proză de Alexandru Marcu, apărută la editura Scrisul Românesc din Craiova în 3 etape: Infernul (1932), Purgatoriul (1933) și Paradisul (1934).
A mai ilustrat și volumele Capra neagră de Emanoil Bucuța (editura Casa școalelor, 1938) și Leagăn de îngeri al poetului Matei Alexandrescu (editura Cartea Românească, București, 1939).