Gheorghe TUDOR, sculptor
Gheorghe TUDOR s-a născut la Breaza, Prahova, in anul 1882 si a încetat din viata tot in Breaza, Prahova, in anul 1944.
S-a afirmat ca sculptor în prima jumătate a secolului XX, iar formarea sa artistică a început în străinătate. Între 1900 şi 1905 a urmat Il Regio Istituto di Belle Arti din Florenţa, pregătindu-se alături de sculptorul italian Augusto Rivalta (1837–1925). După această perioadă, următorii doi ani de formare i-a petrecut în München, continuându-şi studiile şi consolidându-şi rigoarea de atelier.
În contextul Primului Război Mondial, în ianuarie 1918, Gheorghe Tudor a expus în cadrul expoziţiei organizate de artiștii mobilizați de Marele Cartier General lucrarea „Refugiați” (cat. 62).
În aceeaşi atmosferă, mai mulţi artişti plastici au răspuns Ordinului circular din 1917 al generalului Constatin Prezan, care a solicitat realizarea unor lucrări menite să surprindă atmosfera de război, pentru înfiinţarea Muzeului național militar; printre aceştia s-au numărat Aurel Băeșu, Traian Cornescu, Nicolae Dărăscu, Ștefan Dimitrescu, Oscar Han, Ion Jalea, Cornel Medrea, Dumitru Mățăoanu, Stoica Dumitrescu, Remus Troteanu, Camil Ressu, Gheorghe Ionescu Doru, Ignat Bednarik ș. a.
După demobilizare, în 1919, Tudor a organizat o expoziţie alături de pictorul Ionescu Doru, la sala Arta din strada Franklin. Despre lucrările etalate, Francisc Şirato, pictorul cu serioase veleităţi de critic de artă, a notat următoarele cuvinte, pe care le redau integral: „D-sa știe să construiască solid și să echilibreze perfect diversele părți ale unei statuete dintr-un ansamblu general al liniilor de compoziție, simple, care prezintă lucrarea ca un bloc omogen ochiului. Detaliul nu răpește interesul datorit ansamblului plastic cum se întâmplă des sculptorilor noștri tineri, impresioniști ai sculpturii. Fermitatea cu care sunt tratate formele mari și mărunte – văzute totdeauna plastic – în planurile ce trec unele într-altele, contribuie la sobrietatea ansamblului”.
Realizează compoziţii de gen (Evreul cu taraba de mărunţişuri, Şarja de la Robăneşti, Ciobănaş privind la avion, Cheful) şi portretele unor personaje pitoreşti din lumea modestă a satului şi mahalalelor (Fruntaşul satului, Cosaşul, Căprăriţa, Banul din chimir etc.).
Lucrări în Muzeul Național de Arte al României, Bucureşti, România.
Cântăreţ la cobză (bronz patinat, 29 × 19 × 14 cm), semnat la bază, surprinde un muzicant popular în plină expresie, modelat cu vitalitate de Tudor Gheorghe.
„Cap de fetiță | 1914”, bronz, semnat la baza gâtului „Gh. Tudor / 1914”, evidențiază finețea modelajului în viziunea lui Gheorghe Tudor.
Chefliu (bronz patinat, 32,5 × 19 × 17 cm), semnat la bază, redă cu forță expresivă un personaj popular, surprins cu umor robust, în spiritul plastic al lui Tudor Gheorghe.
„Primii pași” (bronz, 27 × 14 × 10 cm, 1922) surprinde, în stilul sensibil al sculptorului Gheorghe Tudor, un moment intim și universal: sprijinul oferit copilului la primele încercări de mers.
„Țăran” (ipsos patinat, 19 × 17,5 × 13 cm) redă, în maniera expresivă a lui Gheorghe Tudor, chipul unui țăran surprins cu demnitate și sobrietate.
„Masca mortuară a prim-ministrului Ion Gheorghe Duca” (ipsos, 22 × 12 × 15 cm) păstrează, prin Emil Wilhelm Becker, memoria omului de stat într-o reprezentare solemnă și sobră.
„La scăldat | 1928”, bronz, 63 × 16 × 39 cm, semnat și datat dreapta jos, la bază „Gh. Tudor, 1928”, ștampilă turnătorie lateral stânga, la bază „Fr. Guran Buc”, evidențiază dinamica plastică a lui Gheorghe Tudor.
Expoziţii
- 1919 – Expoziţie împreună cu pictorul Ionescu Doru, sala Arta, strada Franklin
- Ianuarie 1918 – Expoziţia organizată de artiştii mobilizaţi de Marele Cartier General (lucrarea „Refugiați”, cat. 62)
Știi mai multe despre Gheorghe TUDOR, sculptor? Spune și altora!