Ștefan DIMITRESCU, pictor, desenator, violoncelist
Ștefan Dimitrescu s-a născut la data de18 ianuarie 1886, in Huși, si a încetat din viata la data de 22 mai 1933, in Iași.
A studiat în paralel la Școala de arte frumoase din Iași (1903-1908) și la Conservatorul din Iași (1903-1907, apoi la Paris. În 1918 a fost unul din fondatorii asociației Arta română.
Continua apoi studiile la Paris la Academia libera La Grande Chaumiere (1911-1913).
Întors in tara este numit profesor la Liceul Spiru Haret din Bucuresti in anul 1916, apoi devine rector in anul 1928 la Scoală de Arte Frumoase din Iași.
Împreună cu Nicolae Tonitza, Francisc Șirato și Oscar Han, a întemeiat, în 1926, Grupul celor patru.
Stefan Dimitrescu a expus la bienala de la Veneția in 1924, la Paris in cadrul expoziției internaționale in 1925, in Barcelona in 1929 unde a primit Marele Premiu cu Medalia de Aur.
Creația artistului este marcata de doua importante momente. Cel dintâi vizează perioada inspirata de natura, lumina si peisajul Mangaliei, precum si de lumea orientala care popula litoralul romanesc si bulgar. Al doilea moment a fost determinat dramatic de participarea la Primul Război Mondial.
A picat portrete de bărbați si femei in modelari energice in pânzele sale: ,,Autoportret’, ,,Țărăncuța”, ,,Bucătăreasa”, ,,Bunelul”, ,,Bunelul si nepoata”, ,,Fata din profil”, ,,Portret de bărbat”, ,,Portret de fata cu broboada alba”, ,,Portretul Eugeniei Stoian”, ,,Portretul unei doamne”.
Impresionat de tensiunile Primului Război Mondial, a documentat tragediile provocate de acesta („Morţii de la Caşin", 1917). Majoritatea portretelor pictate de Dimitrescu ilustrează figuri de ţărani - „Bucătăreasa" (1926), „Femei ţesând la război", „Ţărănci din Sălişte", „Ţigănci din Dobrogea", sau detalii din viaţa muncitorilor de rând - „Minerii" (1921).
„În scurta sa existență (1886-1933), Ștefan Dimitrescu a lăsat o operă extrem de bine articulată, realizînd, mai ales din lumea satului, adevărate capodopere de construcție și de echilibru. Considerat de toți contemporanii un excepțional desenator, în pictură, Ștefan Dimitrescu, are o cromatică stăpînită, cerebrală, puternic narativă.” Iolanda Malamen
„Portretul soților Teodoreanu” (ulei pe pânză, 1932) surprinde cu gravitate și finețe spirituală cuplul Ionel și Ștefana (Lily) Teodoreanu. Ștefan Dimitrescu folosește contraste cromatice și gesturi discrete pentru a reda profunzimea caracterelor.
„Dansatoarea cu daire” (ulei pe carton, 1936) prezintă o tânără surprinsă în atitudine meditativă, redată prin tușe calde de ocru și albastru. Francisc Șirato simplifică formele.
„Morții de la Cașin” (1916–1918, ulei pe carton, 61 × 47 cm) este un omagiu tulburător al lui Ștefan Dimitrescu pentru victimele bombardamentului de la Cașin.
„Portretul dramaturgului Mihail Sorbul” (ulei pe carton, 60 × 50 cm) evidențiază, prin viziunea lui Ștefan Dimitrescu, personalitatea intelectuală a dramaturgului, într-o compoziție expresivă cu tonuri calde și accente decorative.
„Curte”, de Ștefan Dimitrescu (ulei pe carton, 57 × 47 cm, 1930), evocă intimitatea domestică prin tușe viguroase și lumină filtrată.
„Faleză la Constanța” (ulei pe carton, 33 × 48 cm, semnat stânga jos cu negru, cu inscripții olografe pe verso) surprinde un peisaj marin luminos, Ștefan Dimitrescu echilibrând arhitectura falezei cu întinderile apei și tonuri calde.
În fața casei (acuarelă pe hârtie, 25 × 35 cm, semnat stânga jos, cu tuș, „Șt. Dimitrescu”) prezintă, într-o manieră sintetică, un colț de gospodărie cu personaje abia schițate.
Nud pe fotoliu (ulei pe pânză, 93 × 77,5 cm, semnat și datat dreapta jos, cu negru, „Șt. Dimitrescu, 1932”) reprezintă un nud feminin așezat, redat cu volum solid și cromatică reținută.
„Portret de femeie” (ulei pe lemn, 44 × 34 cm, semnat stânga jos cu albastru) evidențiază, prin expresivitatea portretistică a lui Ștefan Dimitrescu, forța interioară și demnitatea personajului feminin.
„Portret” (ulei pe carton, 61 × 49,5 cm) înfățișează o tânără cu privire directă și expresie reținută, redată într-o cromatică caldă, cu fundal discret ornamental.
„Autoportret” (ulei pe carton, 28 × 23 cm, Colecție particulară) surprinde chipul artistului printr-o tratare densă a materiei și o expresie introspectivă, specifică lui Ștefan Dimitrescu.
„Portret de fete din Țara Oltului” (ulei pe carton, 68,5 × 49 cm, Colecția Codrin Ștefănescu) redă două personaje feminine în costum tradițional, tratate sobru și expresiv de Ștefan Dimitrescu.
„Autoportret” (ulei pe lemn, 38 × 34 cm, semnat stânga sus cu negru, pe verso studiu cu natură moartă) de Ștefan Dimitrescu redă frontal chipul artistului, modelat prin contraste de lumină și umbră, într-o cromatică sobră.
Interior (Studiu pentru Cina) (1925–1926) surprinde un interior modest, cu masă, pat și obiecte casnice, redat într-o atmosferă intimă și sobră.
„Turci la Cafenea (Mangalia)” (1927–1928, ulei pe carton, 40,5 × 32 cm, semnat dreapta jos, cu brun) redă, în stilul lui Ștefan Dimitrescu, o scenă cotidiană cu personaje în fața unei cafenele.
„Plajă din Balcic” (ulei pe carton, 50 × 60 cm, semnat stg. jos, S. Dimitrescu, nedatat – 1930–1932) surprinde, la Ștefan Dimitrescu, intimitatea maternă în peisaj marin.
Cina (1926) reprezintă doi țărani așezați pe pământ, surprinși într-un moment de liniște și gravitate, sub ramuri încărcate de frunze.
„Bluza Galbenă” (ulei pe carton, 59 × 49 cm, semnat stânga jos, cu brun: „St. Dimitrescu”) surprinde, în maniera lui Ștefan Dimitrescu, un portret feminin introspectiv, cu tonuri calde și modelaj delicat.
Morții de la Cașin (1920–1921) prezintă o scenă dramatică de doliu colectiv, cu figuri adunate în jurul trupurilor neînsuflețite, într-un cadru rural auster.
„Case la Balcic” surprinde, în stilul sobru al lui Ștefan Dimitrescu, arhitectura rurală dobrogeană, redată prin volume simple și tonuri pământii, într-o atmosferă calmă și luminoasă.
„Margareta desenând” (ulei pe carton, 60 × 50 cm, semnat stg. jos, nedatat, 1927) surprinde, cu delicatețea lui Ștefan Dimitrescu, un copil concentrat asupra desenului.
„Maternitate” (1920?, ulei pe carton) exprimă, prin Ștefan Dimitrescu, tandrețea protectoare și gravitatea liniștită a vieții de familie.
„Portret de Fetiță” (ulei pe pânză) surprinde, prin Ștefan Dimitrescu, delicatețea reținută și seriozitatea calmă a copilăriei.
„Portretul lui Petru Tonitza”, ulei pe carton, 44 × 34,5 cm, semnat și notat dreapta sus, cu gri lizibil „Recunosc lucrarea ca fiind a soțului pictorul Șt. Dimitrescu”.
Femeie citind (1923–1924) înfățișează o figură feminină așezată pe pat, absorbită de lectura unei cărți, într-un interior calm și intim.
„Bujori albi” (ulei pe carton, 49,5 × 38,5 cm), semnat stânga jos, dezvăluie, în sensibilitatea lui Ștefan Dimitrescu, noblețea florilor.
Frățiorii” (ulei pe carton, 70 × 50,7 cm, semnat dr. jos, nedatat, 1925) redă, în registrul sobru al lui Ștefan Dimitrescu, doi copii surprinși într-un interior auster.
„Lecții de desen”, ulei pe carton, 60 × 50 cm, semnat stânga jos, cu violet „Șt. Dimitrescu”, evidențiază intimitatea scenei domestice în viziunea lui Ștefan Dimitrescu.
Portretul doamnei S. (cca. 1927) o înfățișează pe o femeie așezată, îmbrăcată într-o rochie închisă la culoare, într-un interior decorat cu motive textile bogate.
„Copii din Făgăraș” reunește trei figuri de copii așezate, în costume tradiționale, surprinse cu sobrietate și echilibru de Ștefan Dimitrescu.
Interior (Camera țăranului) surprinde o încăpere modestă, cu masă acoperită de o pânză albă, flori într-o vază și obiecte ceramice dispuse pe grindă.
„Peisaj din Balcic [1931]” (ulei pe carton) surprinde, în stilul pastos al lui Ștefan Dimitrescu, casele albe ale Balcicului și două siluete în mers.
„Balcic” de Ștefan Dimitrescu este o lucrare în ulei pe carton care surprinde farmecul orașului de pe litoralul dobrogean prin forme sintetice, tonuri armonioase și o atmosferă calmă, caracteristică stilului sobru al artistului.
„Amiază de țară | anii ’20”, ulei pe carton, 25 × 35,5 cm, semnat dreapta jos, în creion „St. Dimitrescu”, evidențiază lirismul rural al lui Ștefan Dimitrescu.
„Uliță din Dobrogea | sfârșitul anilor ’20”, ulei pe pânză lipită pe carton, 49,5 × 64 cm, semnat dreapta jos, cu alb „Șt. Dimitrescu”, evocă atmosfera rurală a lui Ștefan Dimitrescu.
„Aprinzând țigara” (ulei pe carton, 1924–1925) surprinde un gest simplu al lumii rurale, tratat de Ștefan Dimitrescu într-un cadru aproape ritualic.
„Portretul aristocratei Bertha Munteanu | 1926”, ulei pe pânză, 50,5 × 40,5 cm, semnat și datat stânga sus, cu albastru „Șt. Dimitrescu, 1926”, evidențiază rafinamentul portretistic al lui Ștefan Dimitrescu.
„Turci – O cafeluță” (ulei pe carton, 1927–1928) surprinde atmosfera cafenelelor dobrogene, unde figuri solitare, sobre și sculpturale își poartă tăcerile.
„De vorbă | sfârșitul anilor ’20”, ulei pe pânză, 30 × 39,5 cm, semnat dreapta jos, cu brun „Șt. Dimitrescu”, surprinde intimitatea scenei rurale în viziunea lui Ștefan Dimitrescu.
„Crizanteme” (ulei pe carton, 48 × 39,5 cm, nedatat) prezintă, în maniera expresivă a lui Ștefan Dimitrescu, un buchet bogat în culori calde: galben, roz și alb.
„Fetița la pupitru” (ulei pe carton, 60 × 50 cm, nedatat) o prezintă pe fetița redată de Ștefan Dimitrescu concentrată asupra desenului, într-o atmosferă caldă și intimă.
„Bunicul și nepoata” (ulei pe carton, 49,5 × 60 cm, nedatat) exprimă, în stilul sensibil al lui Ștefan Dimitrescu, tandrețea dintre generații.
„La Mangalia” (ulei pe carton, 70 × 90 cm, nedatat) surprinde, în stilul lui Ștefan Dimitrescu, o scenă de promenadă la malul mării: siluete așezate la mese, lumină caldă, culori vibrante și un peisaj marin luminos.
„Fetiță cu păpușă” (ulei pe carton, 61 × 49,3 cm, nedatat) surprinde, în viziunea lui Ștefan Dimitrescu, tandrețea copilăriei.
„Peisaj la marginea pădurii” (ulei pe carton, 34 × 39,9 cm, nedatat) dezvăluie, în stilul lui Ștefan Dimitrescu, un colț de natură construit din tușe vibrante și culori calde.
„Peisaj cu case” (tuș laviu, 30 × 26,5 cm), semnat stg. jos cu tuș, surprinde o stradă liniștită, cu case simple, văzute printr-o perspectivă ușor ridicată.
Știi mai multe despre Ștefan DIMITRESCU, pictor, desenator, violoncelist? Spune și altora!