Cornel MEDREA, sculptor, profesor
Cornel MEDREA s-a născut in Miercurea Sibiului, in anul 1888 si a încetat din viata la Bucureşti, in anul 1964.
Cursurile şcolare, ca elev, până la vârsta de 17 ani (1905), le-a efectuat la Alba Iulia unde a revenit cu părinţii, de la Miercurea.
A urmat Școala de Arte Decorative, cu J. Matray, G. Maroti si A. Ligety, Budapesta, Ungaria.
În această perioadă, tânărul Cornel Medrea, s-a afirmat cu însuşiri deosebite pentru desen, fiind remarcat de părinţii săi şi confirmat de dascălii săi. Împreună l-au îndrumat şi sprijinit să-şi continue perfecţionarea aptitudinilor artistice la şcoli superioare de specialitate.
În anii 1912-1913, tânărul Cornel Medrea vizitează muzeele de la Viena, Dresda, Leipzig şi München, cu scopul de a-şi îmbogăţi cunoştinţele în legătură cu operele renumiţilor artişti în domeniu, din Europa. Trebuie spus că Medrea era lipsit de mijloacele financiare necesare acestor deplasări, astfel că el călătorea pe jos.
Din 1914 participă la Saloanele Oficiale din București, la expozițiile grupărilor "Tinerimea artistică", "Arta română" etc.

Expune la Bienala din Veneția (în anii 1928, 1938, 1956 și 1958) și la multe alte manifestări artistice din străinătate.
Între anii 1939 - 1964 a fost profesor de sculptură la Academia de Arte Frumoase din București (respectiv Institutul "Nicolae Grigorescu").
Colecția de artă Cornel Medrea are în patrimoniu 380 de obiecte, de la sculptură la lucrări de grafică și pictură, dar și obiecte cu valoare memorialistică. Sculptura este reprezentativă și predominantă, iar prin varietatea sa, de la schița de lut, la sculptura din ghips sau lucrarea definitivă turnată în bronz; de la basso-relief, la altorelief sau ronde-bosse; de la cele mai mici mărimi, până la lucrări de dimensiuni monumentale – putem spune că aceasta este o colecție de sculptură completă cu un important rol artistic și educativ.
“Medrea a lăsat o operă imensă ce abia încape într-un muzeu. Ori și unde te întâlnești cu ea o remarci: ea exprimă noblețea și grandoarea ce îi erau proprii lui.” Corneliu Baba

„Maternitate” (bronz) surprinde, în maniera sensibilă și robustă a lui Cornel Medrea, intimitatea tandră dintre mamă și copil. Volumele rotunjite, modelate cu simplitate expresivă, transmit căldură, protecție și o emoție profund umană.

„Tors” (bronz) reprezintă un trup feminin stilizat, redat cu volume compacte și suprafețe netede. Sculptura lui Cornel Medrea pune accent pe echilibrul formelor și expresivitatea materiei.

„Molière” (bust) evocă spiritul lucid al dramaturgului, Cornel Medrea transformând portretul într-o meditație despre ironie, inteligență scenică și permanența teatrului.

„Fecioara Maria” (bronz) reprezintă o figură feminină așezată, cu mâinile împreunate în gest de rugăciune, tratată într-un limbaj stilizat și monumental.

„Anotimpurile” (compoziție alegorică) exprimă, în limbajul sculptural echilibrat al lui Cornel Medrea, forța și demnitatea feminină.

„B. Șt. Delavrancea” evocă gravitatea personalității literare și publice, Corneliu Medrea transformând portretul într-o meditație despre autoritate, memorie și forța cuvântului.


„Maternitate” (ipsos patinat) întruchipează, în forme pline și blânde, sensibilitatea specifică lui Cornel Medrea.
„Sărutul” (ipsos) dezvăluie, în viziunea profund umană a lui Cornel Medrea, îmbrățișarea pasionată a doi îndrăgostiți.

„Maternitate” (1933–1934, bronz) exprimă legătura protectoare dintre mamă și copil, Corneliu Medrea transformând apropierea trupurilor într-un simbol al grijii, tandreții și continuității vieții.

Nud în picioare (sculptură în bronz) prezintă o figură feminină în atitudine frontală, cu pas ușor înainte și brațele relaxate pe lângă corp.

„Ursitoarele” (1933, relief în bronz) evocă, prin Corneliu Medrea, ritualul destinului și legătura protectoare dintre femei.

Nud în picioare este o sculptură în bronz ce reprezintă o figură feminină frontală, cu brațele aduse în spate și corpul alungit, stilizat.

„G. B. Shaw” evocă severitatea lucidă a dramaturgului, Cornel Medrea transformând portretul într-o meditație despre spirit critic, memorie și forța ideilor incomode.

„Soldat” (bronz) reprezintă o figură masculină robustă, surprinsă într-o atitudine concentrată și demnă.

„Nud”, sculptură din marmură, realizată de Cornel Medrea, prezintă un nud feminin în picioare, cu brațele ridicate, într-o atitudine calmă și echilibrată.

„Cap de victorie” (începutul sec. XX, bronz) condensează, în forme ovoidale și robuste, idealul artistic al lui Cornel Medrea: forța și simplitatea imaginii umane.

„Bustul lui Octavian Goga” (1930, marmură, 60 × 40 × 29 cm) surprinde, în stilul sobru al lui Corneliu Medrea, forța intelectuală și demnitatea poetului.

„Nud șezând” (bronz) evidențiază, în stilul echilibrat și sculptural al lui Cornel Medrea, frumusețea calmă a corpului feminin.

„Maternitate” (bronz) exprimă, în stilul echilibrat și monumental al sculptorului Cornel Medrea, legătura intimă dintre mamă și copil.

„Copil cu broască țestoasă” (bronz, 27 × 20 × 14 cm) surprinde, în stilul robust și echilibrat al lui Corneliu Medrea, inocența copilăriei prin gestul tandru al unui copil care ține strâns o broască țestoasă.

„Singurătate” (bronz, 28 × 25 × 25 cm) exprimă, în limbajul volumetric caracteristic lui Corneliu Medrea, tensiunea interioară și izolarea umană.

„Schiță-proiect artă monumentală, Artemis zeița vânătorii” (cărbune, 27 × 33 cm, semnat stânga jos cu inițiale) concentrează dinamica unei compoziții mitologice, Corneliu Medrea transformând figura Artemisei într-un studiu de forță, mișcare și monumentalitate.

„Spinul” (ipsos) surprinde, în volumetria densă a lui Cornel Medrea, o figură feminină strâns ghemuită, refugiindu-se în propriile brațe.

„Bătrânii” (1916–1917, bronz, 36,7 × 21 × 19 cm) întruchipează, în limbajul sobru al lui Cornel Medrea, intimitatea și solidaritatea vârstei. Cele două figuri așezate, modelate masiv și cu gesturi tăcute, iradiază o emoție profund umană. Semnat lateral dreapta, turnat la „Turnătoria G. Dănilă”.

„Leda” (1933, relief în bronz, semnat dreapta jos) exprimă, prin Corneliu Medrea, armonia și solemnitatea unui grup feminin.

„Două nuduri” (bronz) explorează, în stilul expresiv al lui Cornel Medrea, fragilitatea și forța umană. Un personaj în picioare, calm și vertical, își așază mâna pe capul celui îngenuncheat, gest care sugerează intimitate, sprijin și tensiune emoțională.

„Ghiocelul” (ipsos) ilustrează, în formele rotunjite caracteristice lui Cornel Medrea, o femeie îngenuncheată care ține delicat o floare. Modelarea calmă, aproape monumentală, îmbină gingășia gestului cu forța sculpturală a trupului.

„Refugiata” (1918, bronz, 55 × 54 × 26 cm) exprimă, în sculptura viguroasă a lui Cornel Medrea, tragismul mamelor silite să fugă din calea războiului. Femeia înaintează disperată, trăgându-și copilul, iar modelajul puternic accentuează drama exodului. Semnat dreapta jos; turnat la Turnătoria Fr. Guran, București.

Lucrări monumentale:
1914 - George Coşbuc (bust), Sibiu;
1919 - Aristide Demetriad în rolul lui Hamlet, Teatrul Naţional din Bucureşti;
- Molière (bust), Teatrul Național din București;
- Victor Hugo (bust), Teatrul Național din București;
1920 - Barbu Ştefănescu Delavrancea (bust), Șoseaua Kiseleff, București;
1923 - Monumentul eroilor ceferiști, împreună cu Ion Jalea, București;
- Şt. O. Iosif (bust), Parcul Central, Brașov;
- Şt. O. Iosif (bust), Rotonda scriitorilor din Parcul Cișmigiu, București;
1927 - Monumentul lui Avram Iancu, Câmpeni, Alba;
- Ovidiu, Șoseaua Kiseleff, București;
1930 - Traian Lalescu (bust), Timişoara;
- reliefurile Mausoleului de la Mărășești (împreună cu Ion Jalea), Vrancea;
1929 - dr. Ioan Raţiu, Turda, Cluj;
1932 - Andrei Mureşanu, Bistriţa;
- Vasile Lucaciu, Satu Mare;
1934 - medalioanele voievozilor români, Palatul Regal, București;
1938 - Mihai Eminescu (bust), Giurgiu;
1938 - Gheorghe Lazăr (bust), Avrig, Sibiu;
1959 - Pescarii, Constanţa;
Mausoleul de la Mărășești
Monumentul, printre cele mai importante din Europa, a fost realizat, între anii 1923 - 1938, după planurile arhitecților George Cristinel și Constantin Pomponiu, care au fost câștigătorii concursului de proiecte și premiați cu 40.000 de lei aur.
Monumentul a fost inaugurat în mod oficial la data de 18 septembrie 1938.
Lucrările au fost demarate la 28 septembrie 1924, în prezența Reginei Maria și a altor personalități ale vremii, și s-au reluat după 12 ani, în 1936. Basoreliefurile "Cupolei Gloriei" au fost realizate de către Cornel Medrea și Ion Jalea și ilustrează diverse momente ale luptelor de la Mărășești. Pictura interioară a fost executată de Eduard Săulescu.
Distincţii:
1929 - Diploma de Onoare la Expoziţia Internaţională de la Barcelona, Spania;
1937 - Marele Premiu la Expoziţia Internaţională de la Paris, Franța;
1939 - Premiul Internaţional la Expoziţia Internaţională de la New York, SUA;
1956 - Premiul de Stat;
1957 - Titlul de „Artist al Poporului”.
Membru Corespondent al Academiei Române.
Știi mai multe despre Cornel MEDREA, sculptor, profesor? Spune și altora!