Ion JALEA, sculptor, pedagog
Ion JALEA s-a născut Casimcea, județul Tulcea, in anul 1887 si a încetat din viata la Bucureşti, in anul 1983.
După ce absolvă în 1908 Școala de Arte și Meserii, urmează studiile Academiei de Arte Frumoase din București, avându-i profesori pe sculptorii Frederik Storck și Dimitrie Paciurea.
Își desăvârșește formația artistică la Paris, la Academia Julian, în atelierul lui Antoine Bourdelle.
A luptat în Primul Război Mondial și și-a pierdut mâna stângă în luptă, fiind nevoit să sculpteze toată viața doar cu dreapta.
Jalea a căutat armonia, echilibrul static, acea expresie extraordinară a figurilor care țin de frumusețe, de armonie, care tind către acea zonă a unei înțelegeri extraordinare între om și Univers, pe care artistul a știut să o ilustreze atât de bine. Deși a avut un start nefericit cu care a pornit în viața artistică, acest lucru nu s-a văzut în lucrările sale.
Un mare număr din sculpturile lui Ion Jalea se găsesc în Muzeul Memorial „Ion Jalea”, o secție a Muzeului de Artă din Constanța, care cuprinde Colecția „Ion Jalea”. Colecția a fost inaugurată în august 1968 și s-a constituit pe baza donației sculptorului Ion Jalea. Ea grupează 227 lucrări, din care 119 intrate în patrimoniu, în anul 1985.
Membru fondator al mai multor grupări artistice: Asociaţiunea artistică (1913), Arta Română (1918), Salonul artiştilor sculptori români (1918), Criterion (1932), Arta (1937).
A fost membru corespondent (31 mai 1946; 2 noiembrie 1948) şi membru titular (21 martie 1963) al Academiei Române.
A fost premiat la Expoziţia internaţională de la Barcelona (1932) şi a primit Marele Premiu al Expoziţiei internaţionale de la Paris (1937), Premiul Naţional pentru sculptură (Barcelona, 1941), Premiul de Stat (1957).
A fost distins cu titlurile de Maestru Emerit al Artei şi Artist al Poporului (1957).
„Soldat cu cal căzut” (1918, bronz, 11 × 19 × 12 cm) surprinde, în expresivitatea compactă a lui Ion Jalea, tragedia de pe front: un soldat îngenuncheat își sprijină calul prăbușit. Semnat pe plintă: Jalea / 1917; turnat la CIRE C. Valsuani Perdue.
„I.C. Brătianu”, bronz patinat, 6,5 × 7 × 10 cm, realizat de Ion Jalea, redă capul cu mustață și barbă scurtă, modelat concentrat, montat pe soclu masiv din lemn.
Bust Eminescu (gips) îl prezintă pe poet într-o reprezentare monumentală și solemnă. Realizat de Ion Jalea, bustul evidențiază trăsăturile idealizate ale chipului și expresivitatea figurii, printr-o modelare sobră și echilibrată, specifică artei sculpturale.
Sf. Pantelimon (1939) este un portret sculptural cu expresie interiorizată și trăsături simplificate, în care capul ușor înclinat accentuează spiritualitatea figurii. Modelajul sobru și suprafețele compacte reflectă viziunea gravă și echilibrată a lui Ion Jalea.
Pegas (1944) este un relief sculptural din piatră, reprezentând figura mitologică în plin avânt, cu corpul calului surprins în mișcare și aripile stilizate. Dinamismul formelor și tratarea robustă a volumelor evidențiază viziunea monumentală a lui Ion Jalea.
Sculptura redă un centaur într-o atitudine tensionată, cu torsul uman ridicat și corpul cabalin masiv, modelat din volume puternice. Dinamica formelor și expresivitatea ansamblului trimit la forța plastică a lui Ion Jalea.
„Arcaș în repaos” (bronz, 38 × 18,5 × 50 cm, 1926), semnat și datat „J. Jalea, (19)26”, evidențiază forța plastică a lui Ion Jalea.
„Nud îngenunchiat” (bronz, H 19 cm, semnat lateral dreapta pe plintă) evidențiază, prin modelajul expresiv al lui Ion Jalea, forța și echilibrul formei umane.
Nud culcat (1935) reprezintă un corp feminin așezat în atitudine de repaus, tratat într-o manieră monumentală, cu forme ample și suprafețe modelate energic.
„Bivolar”, bronz, 26 × 6 × 19 cm, semnat la bază lateral „I. Jalea”, evidențiază forța expresivă a modelajului lui Ion Jalea.
„Gargouille”, bronz, prezintă, prin anatomie tensionată și cap hibrid, o figură simbolică verticală, realizată de Ion Jalea.
„Cap de fată” (bronz, 26 × 22 × 20,5 cm, 1920) reflectă sensibilitatea portretistică a sculptorului Ion Jalea, care surprinde expresia calmă și luminoasă a unei tinere.
Căderea îngerilor (1915) este o compoziție sculpturală dramatică, cu forme frământate și mișcare ascendentă, evocând căderea și zbuciumul figurilor.
Victorie (1954) este o sculptură semnată de Ion Jalea, prezentând un trup feminin dinamic, fragmentat, cu drapaj amplu și gest ascendent. Lucrarea transmite forță, idealism și solemnitate prin volum și mișcare.
„Grup de trei luptători (Căderea îngerilor)” (1915, bronz, 44 × 23 × 27 cm) este prima alegorie a războiului creată de Ion Jalea. Trei figuri dramatice, modelate în ronde-bosse, exprimă căderea, lupta și tragedia umană. Semnat stânga jos și turnat la Fabrica V.V. Rășcanu, București, 1915.
„I.C. Brătianu”, bust din bronz, 19 × 15 × 23 cm, realizat de Ion Jalea, redă figura cu mustață și barbă scurtă, în costum și cravată, modelată atent, cu expresie fermă.
„Centaurul” (1929, bronz) exprimă, prin Ion Jalea, forța mitică și tensiunea unei făpturi surprinse într-un elan dramatic.
„Nicolae Titulescu”, bronz patinat, 46 × 34 × 76 cm, realizat de Ion Jalea, redă bustul cu tors dezgolit și mantie pe umăr, modelat sobru, cu expresie concentrată și volum amplu.
„Femeie cu bostan”, bronz, 24 × 7,5 × 10 cm, semnat la bază lateral „I. Jalea”, evidențiază sobrietatea modelajului în viziunea lui Ion Jalea.
Pavilionul Oficial al României cu Statuia României realizata de Ion Jalea - fotografie Underwood and Underwood, New York, - Expoziția Universală de la New York 1939–1940
Sculpturi
- Monumentul eroilor ceferiști, realizat în 1923 împreună cu Cornel Medrea și amplasat lângă Gara de Nord din București.
- Statuia „Lupta lui Hercule cu Centaurul”, amplasată în Parcul Herăstrău din București și datată 1925.
- Statuia lui Spiru Haret, dezvelită în 1935 în București.
- Statuia lui Dumitru Brezulescu, inaugurată în 1936 în localitatea Novaci și distrusă în 1948.
- Bustul lui Mihai Eminescu, amplasat în 1943 în Rotonda scriitorilor în Parcul Cișmigiu din București.
- Bustul lui Octavian Goga, amplasat în 1943 în Rotonda scriitorilor, în Parcul Cișmigiu din București. - Bustul lui Leon Ghelerter, dezvelit în anul 1946, la un an de la moartea acestuia, în curtea spitalului „Iubirea de Oameni” din București.
- Statuia lui George Enescu, dezvelită în 1971 și amplasată în fața Operei Naționale București.
- Statuia ecvestră a lui Mircea cel Bătrân, din Tulcea, turnată în bronz, dezvelită în Piața Republicii la data de 1 decembrie 1972. Domnitorul este reprezentat călare, în armură de cavaler-oștean, într-o poziție statică și cu privirea spre interiorul țării.
- Statuia „Aruncătorul de ciocan”, dezvelită în anul 1977 în Parcul Universității din Suceava.
- Grupul statuar „Mama și școlarul”, dezvelit în anul 1977 în curtea Școlii Generale Nr. 3 din Suceava.
- Statuia ecvestră a lui Decebal din Deva, realizată în anul 1978 și amplasată în Piața Victoriei, în fața Casei de Cultură.
- Grupul statuar „Dragoș Vodă și Zimbrul”, dezvelit în anul 1978 în Piața Arboroasa din Câmpulung Moldovenesc.
- Bustul lui Miguel de Cervantes amplasat în Piața Spania din București, lângă Bulevardul Dacia.
- Reliefurile Împărat și Proletar.
- Reliefurile de la Obeliscul Unirii din 1859, componentă a Monumentului Unirii din Focșani, amplasat în Piața Unirii.
Știi mai multe despre Ion JALEA, sculptor, pedagog? Spune și altora!