Constantin BĂLĂCESCU, sculptor
Constantin BĂLĂCESCU s-a născut in localitatea Balboși, județul Gorj, in anul 1865 si a încetat din viata la București, in anul 1913.
A absolvit Școala de Arte și Meserii din Craiova. Între anii 1892 și 1894 urmează cursurile Academiei de Belle Arte din Veneția, iar între anii 1894 și 1897 studiază la Academia din Milano.
A fost profesor de sculptură și modelaj la Școala de Arte Frumoase din Iași din 1906 și la Școala de Belle-Arte din București, începând cu anul 1911. În același an a început să activeze ca sculptor pe lângă Comisiunea Monumentelor Istorice din România.
Principala operă sculpturală a Bălăcescu a fost ”Monumentul Tudor Vladimirescu” de la Târgu-Jiu. Dorința de a ridica o statuie a eroului național Tudor Vladimirescu la Târgu-Jiu a fost exprimată la 6 martie 1877 de Francisc Milescu, fost primar al orașului, printr-un raport adresat Consiliului orășenesc.
Ca un omagiu adus de Constantin Bălăcescu locurilor natale este și sculptura ”Cap de țărancă” realizată în anul 1912, care a avut ca model o tânără fată din Tismana, îmbrăcată în costum țărănesc.
Un capitol aparte din sculpturile realizate de Bălăcescu il reprezintă lucrările funerare. Două dintre acestea, reprezentându-l pe Constantin Dini Mihail, una in marmură, cealaltă în bronz, au fost executate în 1908 în urma unei comenzi primite de la urmașii marelui latifundiar, cei doi fii, Jean și Nicolae.
Lucrări monumentale:
1894 - Tudor Vladimirescu (bust bronz), Baia de Aramă, Mehedinţi;
1898 - Tudor Vladimirescu (marmură de Carrara),Târgu-Jiu, Gorj;
1899 - Monumentul lui Mircea cel Bătrân, Tulcea;
1900 - Monumentul Independenţei (început de Giorgio Vasilescu), Tulcea;
1901 - Gheorghe Candrea (bust, bronz), Graz, Austria;
1903 - Bustul lui Gheorghe Chițu (bronz);
- Bustul lui Grigore Cobălcescu (marmură);
- Bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza (bronz), comuna Griviţa;
- Mircea cel Bătrân, distrus în primul Război Mondial, Tulcea;
1904 - Monumentul Independenței, Tulcea;
1905 - 1906 - Monumentul Sofiei Mavrodin;
- Bust în marmură reprezentând tip și port din Munții Gorjului;
- Lupta de la Călugăreni, basorelief.
Muzee:
- Muzeul Naţional de Artă al României, Bucureşti;
- Muzeul Militar (Lupta de la Călugăreni, relief), Bucureşti;
- Muzeul Operei Române, Bucureşti.
Distincţii:
1900 - Medalia de bronz la Expoziţia universală, Paris, Franţa;
1909 - Premiul al III-lea, Salonul Oficial, Bucureşti (pentru Fată din Munţii Gorjului);
1911 - Premiul al II-lea, Salonul Oficial, Bucureşti.