Despre tehnica frescă

Să descoperim lumina dulce a oamenilor!

Vatra MCP - pentru oameni și locuri cu Nume!

Perspective culturale despre Tehnica frescă

Am adunat povești, mărturii și imagini despre Tehnica frescă, prezentate accesibil și prietenos în secțiunile Mănăstirile României și Pictori români, ca parte din arhiva noastră culturală.

Frescă = tehnică de pictură murală, folosită încă din Antichitate, însă a devenit foarte populară în perioada Renașterii italiene, realizată pe suprafețe umede de tencuială proaspăt aplicată pe pereți sau tavan.

Vatra MCP! Enciclopedia artei românești.

Mănăstirile României Ilfov

Mănăstirea Chiajna – Doamna Chiajna, Ilfov. Monumentala ctitorie fanariotă de la marginea Bucureștiului

Mănăstirea Chiajna se află la marginea de vest a Bucureștiului și a fost ridicată sub domniile lui Alexandru Ipsilanti și Nicolae Mavrogheni.

Mănăstirile României Ilfov

Mănăstirea Păsărea, Ilfov - bijuteria monahală de pe malul Lacului Pustnicu

Mănăstirea Pasărea se află în apropierea localității Brănești, județul Ilfov, pe malul Lacului Pustnicu și la marginea vechilor Codri ai Vlăsiei.

Mănăstirile României Ilfov

Schitul Sfinții Arhangheli, Găneasa, Ilfov - refugiu spiritual pe malul lacului Păsărea

Schitul Găneasa se află în comuna omonimă din județul Ilfov, pe malul lacului Păsărea, în apropierea pădurii Pustnicu, și a fost înălțat în anul 1995.

Mănăstirile României Maramureș

Mănăstirea Baia Borșa, Maramureș - tânăra vatră monahală din Poiana Mare

Mănăstirea Baia Borșa este ctitorie a unei familii de români din diaspora; biserica începută în anul 2001, după planul părintelui Ioan de la Poșaga, se află în curs de pictare.

Mănăstirile României Maramureș

Mănăstirea Chiuzbaia, Maramureș - ctitoria credincioșilor de la poalele Munților Igniș

Schitul Chiuzbaia este ctitorie a credincioșilor din localitate, biserica de zid și chiliile fiind ridicate între anii 1995–1998, prin grija preotului Viorel Mada.

Mănăstirile României Mureș

Mănăstirea Sighișoara, Mureș - o ctitorie nouă în umbra vechii cetăți

Mănăstirea Sighișoara a fost ridicată după anul 1997; ansamblul cuprinde biserica mare, trapeza, arhondaricul, un altar de vară în pădure și un corp de chilii cu stăreția și paraclisul. Sfințirea bisericii a avut loc în anul 2005.

Mănăstirile României Neamț

Schitul Cuviosul Paisie de la Neamț – Căpșa (Bicaz), Neamț. O mică cetate de cărămidă, la margine de oraș, chemată să adune liniște.

Schitul Cuviosul Paisie de la Neamț – Căpșa (Bicaz) din județul Neamț a fost înființat în anul 1997, pe colina Căpșa; biserica este din cărămidă, schitul fiind sub purtarea Mănăstirii Bistrița.

Mănăstirile României Neamț

Mănăstirea Poiana – Brusturi, Neamț - un memorial al jertfei din Al Doilea Război Mondial

Mănăstirea Înălțarea Sfintei Cruci din satul Poiana, comuna Brusturi, județul Neamț, este un așezământ monahal ridicat în memoria eroilor căzuți în Al Doilea Război Mondial.

Mănăstirile României Neamț

Schitul Sfântul Ioan cel Nou (Neamț) - bolnița construită de starețul Neonil

Schitul Sfântul Ioan cel Nou din județul Neamț aparține de Mănăstirea Neamț și a fost construit între anii 1843-1846 ca bolniță și paraclis, fiind cunoscut și sub numele de Biserica Bătrânilor.

Mănăstirile României Olt

Mănăstirea Strehareți, Olt - biserica cu fresca din 1672

Mănăstirea Strehareți din Slatina, județul Olt, a fost ctitorită în secolul 17 de Episcopul Serafim al Râmnicului.

Mănăstirile României Prahova

Mănăstirea Ianculești, Prahova - cu biserica de lemn adusă din Hunedoara

Mănăstirea Ianculești din județul Prahova a fost întemeiată în anul 2005; inițial schit, a devenit mănăstire în același an, biserica de lemn fiind donată de parohia Lunca (Hunedoara).

Mănăstirile României Sibiu

Mănăstirea Cârțișoara, Sibiu. Istoria unei mănăstiri renăscute în Țara Făgărașului

Mănăstirea Cârțișoara din județul Sibiu a luat ființă în anul 1991, pe locul unui vechi schit atestat în jurul anului 1400 și distrus în 1761.

Mănăstirile României Sibiu

Mănăstirea Orlat, Sibiu. Obște tânără în Mărginime, așezată între livezi și tradiții.

Mănăstirea Orlat este situată în comuna Orlat, județul Sibiu, la poalele Munților Cindrel, în apropierea municipiului Sibiu.

Mănăstirile României Suceava

Mănăstirea Broșteni, Suceava. Loc de rugăciune la poalele munților, în lumina neo-bizantină a frescelor

Mănăstirea Broșteni din județul Suceava a fost întemeiată în anul 2001; biserica pictată în tehnica fresco a fost sfințită în 2006.

Mănăstirile României Teleorman

Mănăstirea Brânceni, Teleorman. Vatră monahală în apropierea Alexandriei

Mănăstirea Brânceni din județul Teleorman este un așezământ monahal de maici întemeiat în anul 1998, cu hramul Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul.

Mănăstirile României Timiș

Mănăstirea si biserica Dobrești, Timiș - ctitoria Patriarhului Daniel în satul natal

Mănăstirea Dobrești din județul Timiș, ctitorie a Patriarhului Daniel, este un așezământ monahal ridicat în satul său natal, în anul 2005.

Mănăstirile României Timiș

Mănăstirea Timișeni, Timiș - de la prigoana comunistă la canonizarea Sfântului Calistrat

Mănăstirea Timișeni din județul Timiș a fost ctitorită în anul 1944; are două biserici – cea veche (1968–1972) și una nouă, mai încăpătoare, aflată în construcție.

Mănăstirile României Tulcea

Mănăstirea Celic Dere, Tulcea - patrimoniu și spiritualitate într-o biserică etajată

Așezată în nordul Dobrogei, în comuna Frecăței, județul Tulcea, Mănăstirea Celic-Dere își poartă numele de la pârâul care străbate zona, denumirea turcească fiind tradusă prin „pârâiașul de oțel”.

Mănăstirile României Vâlcea

Mănăstirea Arnota, Vâlcea – ctitoria și necropola lui Matei Basarab

Mănăstirea Arnota din județul Vâlcea a fost ridicată între anii 1633–1636 de domnitorul Matei Basarab; este atestată documentar la 11 iulie, în anul 1636, primind un hrisov de danie la 23 aprilie, în anul 1638.

Mănăstirile României Vâlcea

Mănăstirea Govora, Vâlcea. Vechea tiparniță și rara imagine a Maicii Domnului Întraripate

Mănăstirea Govora din satul Govora, comuna Mihăești, județul Vâlcea, este un monument istoric de importanță națională și locul unde a fost tipărită, în 1640, Pravila de la Govora.