Mănăstirea Cârțișoara, Sibiu. Istoria unei mănăstiri renăscute în Țara Făgărașului
Mănăstirea Cârțișoara din județul Sibiu a luat ființă în anul 1991, pe locul unui vechi schit atestat în jurul anului 1400 și distrus în 1761. Mănăstirea Cârțișoara se află la aproximativ șase kilometri sud de comuna Cârțișoara, județul Sibiu, într-un luminiș situat la poalele Munților Făgăraș, în apropierea drumului Transfăgărășan. Așezământul poartă hramul Sfinții Apostoli Petru și Pavel și reprezintă continuarea unei vechi tradiții monahale întrerupte în secolul al XVIII-lea și reluate după anul 1990.
La poalele Făgărașului, obștea a înnodat firul unei tradiții arse de sabie, dând din nou glas icoanelor și meșteșugului de broderie.
Istoricul Mănăstirii Cârțișoara
Originile vieții monahale de la Cârțișoara sunt plasate în jurul anului 1400, când documentele consemnează existența unui schit sprijinit prin danii de Mircea cel Bătrân. Așezământul făcea parte din vechea rețea de mănăstiri ortodoxe din Țara Făgărașului și a avut un rol important în viața religioasă a românilor din această regiune. În anul 1761, vechiul schit a fost distrus în timpul campaniei desfășurate de generalul Adolf Nikolaus von Bukow împotriva mai multor așezăminte monahale ortodoxe din Transilvania. După dispariția mănăstirii, locul a rămas cunoscut de localnici sub numele „La Mănăstire”, păstrând vie amintirea vechii vetre monahale.
După căderea regimului comunist, un grup de credincioși din Cârțișoara a inițiat reînființarea mănăstirii. Cu binecuvântarea mitropolitului Antonie Plămădeală și aprobarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, așezământul a fost reactivat în 1991 ca mănăstire de maici. La început nu exista niciun edificiu, iar întregul ansamblu actual a fost construit treptat prin munca obștii și cu sprijinul binefăcătorilor. Un rol esențial în dezvoltarea mănăstirii l-a avut arhimandritul Dimitrie Papacioc, care, începând din anul 1998, a coordonat proiectarea și ridicarea bisericii și a celorlalte construcții ale ansamblului monahal. Sub îndrumarea sa și a maicii starețe Siluana Ciupitu, mănăstirea s-a dezvoltat atât din punct de vedere material, cât și duhovnicesc, devenind una dintre cele mai cunoscute vetre monahale din Țara Făgărașului.
Arhitectura Mănăstirii Cârțișoara
Ansamblul actual al Mănăstirii Cârțișoara a fost ridicat după reînființarea așezământului din anul 1991, lucrările desfășurându-se etapizat pe parcursul mai multor ani. Biserica principală îmbină elemente ale arhitecturii bizantine cu influențe specifice lăcașurilor de cult din Țara Făgărașului, integrându-se armonios în peisajul montan de la poalele Munților Făgăraș.
Interiorul este împodobit cu pictură în tehnica frescei, iar spațiul liturgic păstrează compartimentarea tradițională a bisericilor ortodoxe. În jurul bisericii au fost construite corpurile de chilii, stăreția, trapeza, arhondaricul și anexele gospodărești necesare vieții de obște.
Un element definitoriu al mănăstirii îl reprezintă atelierele de creație dezvoltate în cadrul obștii. Aici funcționează un atelier de pictură de icoane în stil bizantin și un atelier de broderie bisericească, în care sunt realizate icoane, veșminte și obiecte liturgice, continuând tradiția meșteșugurilor monahale specifice Ortodoxiei românești.
Evenimente și legende petrecute la Mănăstirea Cârțișoara
Istoria vechiului schit de la Cârțișoara este legată de evenimentele din anul 1761, când numeroase mănăstiri ortodoxe din Transilvania au fost distruse în timpul campaniei conduse de generalul Adolf Nikolaus von Bukow. Și așezământul de aici a fost desființat, iar viața monahală avea să fie reluată abia după mai bine de două secole. Tradiția locală păstrează și o relatare potrivit căreia câțiva călugări ar fi rămas în biserică în momentul incendierii schitului, preferând să nu-și părăsească locul de rugăciune. Povestirea face parte din memoria comunității și este transmisă din generație în generație, fără a putea fi confirmată prin documente istorice.
În perioada contemporană, mănăstirea s-a remarcat și prin activitatea artistică desfășurată în atelierele sale, unde sunt realizate icoane și broderii bisericești apreciate în numeroase biserici și mănăstiri din țară.
Hramul și pelerinaje la Mănăstirea Cârțișoara
Mănăstirea Cârțișoara este o mănăstire ortodoxă de maici, aflată în jurisdicția Arhiepiscopiei Sibiului. Hramul principal este „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, sărbătorit anual la 29 iunie. Cu această ocazie, numeroși credincioși din Țara Făgărașului și din județele învecinate participă la Sfânta Liturghie și la manifestările religioase organizate de obștea mănăstirii.
Pe parcursul anului, așezământul primește atât pelerini, cât și turiști aflați pe traseul Transfăgărășanului, atrași de liniștea locului și de frumusețea cadrului natural.
Cum ajung la Mănăstirea Cârțișoara
Mănăstirea este situată la aproximativ 6 kilometri de comuna Cârțișoara, județul Sibiu, în apropierea drumului național DN7C – Transfăgărășan.
Din comuna Cârțișoara se urmează indicatorul către mănăstire pe un drum local care conduce până la ansamblul monahal. Datorită apropierii de Transfăgărășan, mănăstirea poate fi inclusă cu ușurință într-un itinerar turistic ce cuprinde Cascada Bâlea, Lacul Bâlea și celelalte obiective din nordul Munților Făgăraș.
Mănăstirea Cârțișoara reprezintă continuarea unei tradiții monahale vechi de peste șase secole, întreruptă în secolul al XVIII-lea și reluată după anul 1990. Amplasată într-un cadru natural deosebit, la poalele Munților Făgăraș, mănăstirea îmbină viața liturgică, activitatea artistică desfășurată în atelierele sale și memoria unei vetre monahale cu rădăcini adânci în istoria Țării Făgărașului, constituind astăzi unul dintre reperele spirituale importante ale județului Sibiu.
Știi mai multe despre Mănăstirea Cârțișoara, Sibiu. Istoria unei mănăstiri renăscute în Țara Făgărașului? Spune și altora!