Micaela ELEUTHERIADE, pictor
Micaela Eleutheriade s-a născut la data de 17 iunie 1900, in București, si a încetat din viata la data de 11 decembrie 1982, la București.
Micaela ELEUTHERIADE a fost descendentă directă, prin mamă, din familia pictorului Gheorghe Tattarescu.
In perioada 1918 - 1924 a urmat Școala de Arte Frumoase, având profesori pe Cecilia Cuțescu-Storck, Dimitrie Mirea și Ipolit Strâmbu.
Un moment definitoriu în formarea sa a fost vara anului 1919, când a explorat atmosfera Coloniei de pictură de la Baia Mare, participând la cursurile de pictură în aer liber organizate în cadrul primei colonii studențești de vară deschise studenților școlilor românești superioare de artă.
După absolvirea Școlii de Arte Frumoase din București, în 1923, și-a continuat perfecționarea la Academia Ranson din Paris, între anii 1924–1927, sub îndrumarea pictorului Roger Bissière. În această perioadă a fost influențată de arta nouă, în special de creația lui Georges Braque și Raoul Dufy.
A debutat artistic în 1926, la „Salon des Indépendants” din Paris și la „Salonul de Primăvară” din București. În 1931 a obținut Premiul Salonului Oficial din București. Au urmat expoziții personale, precum cea organizată la Sala Dalles în 1936, dar și numeroase participări la expoziții de grup, între care cele de la Galeria Căminul Artei (1942). În 1959 a organizat o amplă expoziție retrospectivă la Pavilioanele de Expoziție din Parcul Herăstrău, iar în 1965 a participat la expoziția anuală de grafică din sala Simu.
Între anii 1932–1936 a făcut parte din grupările „Grupul Nostru” și „Femeile Pictore”, iar în 1933 a fost membră a Grupului Plastic Criterion. A expus alături de artiste precum Nina Arbore, Lucia Dem. Bălăcescu, Margareta Sterian și Milița Petrașcu și a participat la manifestările influentului Grup „Arta Nouă” (1929, 1932). Angajamentul său față de avangarda românească a fost evident, alăturându-se unor artiști precum M. H. Maxy și Marcel Iancu.
Opera sa a cuprins o paletă largă de genuri, de la peisaje vibrante, cu valoare documentară, la naturi statice și compoziții figurative, construind un univers vizual bogat și echilibrat. De-a lungul unei cariere ce a depășit cinci decenii, a desfășurat o activitate expozițională intensă și constantă.
„Nud pe fotoliu” (ulei pe carton) surprinde, în paleta vibrantă și gestica liberă a Michaelei Eleutheriade, o femeie relaxată într-un fotoliu cu motive florale. Tonurile calde, roșul intens și expresia calmă conferă compoziției intimitate și vitalitate modernistă.
„Scenă de basm” (litografie colorată pe calc, 48 × 40,5 cm, semnată cu inițială stânga jos în lucrare) evocă, în registrul poetic al Micaelei Eleutheriade (1900–1982), o compoziție simbolică cu personaje și motive fantastice.
„Natură statică cu lingură de lemn” (ulei pe pânză) propune, în stilul modern al Micaelei Eleutheriade, o compoziție simplificată cu o lingură, o scoică și o bucată de material roșu. Tonurile ocru și brune, alături de formele robuste, creează o atmosferă caldă și concentrată.
„Șase studii de nud” (cărbune, 31,5 × 48 cm, fereastră, semnat stânga jos cu cărbune) urmărește mișcarea trupului în ipostaze concise, Micaela Eleutheriade transformând studiul anatomic într-un exercițiu de observație, ritm și sensibilitate grafică.
„Port” (ulei/pânză, 30,5 × 40 cm) surprinde, în viziunea Micaelei Eleutheriade, un port animat, cu ambarcațiuni aliniate și atmosferă vibrantă.
„Mangalia – Biserica grecească și casele ei” de Micaela Eleutheriade este o guașă din 1968, ce surprinde casele și biserica din Mangalia.
„Alai de nuntă la Prislop” (ulei pe pânză, 56,5 × 45,5 cm) surprinde, în viziunea lui Micaela Eleutheriade, un ceremonial tradițional animat, cu figuri frontale și cromatică festivă.
„Natură statică” (ulei pe pânză lipită pe carton) surprinde un ansamblu sobru alcătuit dintr-o pălărie și volume așezate pe o suprafață textilă. Compoziția, construită în tonuri închise și echilibrate, reflectă rigoarea și atmosfera concentrată specifică lui Mihaela Eleutheriade.
„La marginea Covasnei” (ulei pe pânză) surprinde un peisaj rural cu case, fânețe și dealuri domoale, redat într-o cromatică armonioasă. Compoziția evocă atmosfera liniștită a locului, specifică sensibilității picturale a Mihaelei Eleutheriade.
În Gara Lyon, Micaela Eleutheriade surprinde un peisaj urban parizian sobru, cu volume simplificate și tonuri stinse, unde arhitectura și vegetația se echilibrează într-o atmosferă melancolică și contemplativă.
Casa roz (Paris) (1927) surprinde un colț urban parizian, cu clădiri masive și fațade calde. Compoziția echilibrată și atmosfera ușor melancolică reflectă sensibilitatea Micaelei Eleutheriade.
Bărci (1936) redă o scenă riverană calmă, cu ambarcațiuni colorate aliniate pe mal și siluete umane schițate lejer. Cromatica luminoasă și tușa liberă exprimă prospețimea privirii artistice a Micaelei Eleutheriade.
„Sala Palatului în Construcție” (ulei pe pânză, 54,5 × 59,5 cm) redă un șantier urban într-o compoziție realizată de Micaela Eleutheriade.
„Plantă exotică din Cuba” (ulei pe pânză) ilustrează, în stilul expresiv al Micaelei Eleutheriade, o floare cu frunze roșii și verzi, modelată în tușe viguroase. Fundalul galben intens creează un contrast cald, punând în valoare vitalitatea vegetală și compoziția decorativă.
„Ghiveci cu floare roșie” (ulei pe pânză) dezvăluie sensibilitatea coloristică a Micaelei Eleutheriade: o plantă cu frunze verzi masive și flori roșii intense, modelată în linii expresive. Fundalul galben-auriu încălzește compoziția și accentuează vitalitatea florii.
„Colț de stradă cu trăsură” prezintă un fragment urban animat, redat în stil modernist de Micaela Eleutheriade. Curbele străzii, fațadele calde ale clădirilor și silueta trăsurii conturează o atmosferă pariziană melancolică.
„Natură statică cu struguri și cepe”, (ulei pe pânză), propune, prin sensibilitatea Micaelei Eleutheriade, un aranjament domestic sobru, cu obiecte simple, tratate într-o paletă reținută.
„Canal la Anskretun” surprinde o vedere urbană animată, redată în tușele energice ale Micaelei Eleutheriade. Clădirile colorate, copacii stilizați și perspectiva largă evocă ritmul viu al unui oraș nordic, tratat cu accente moderniste.
„Statuia lui Voltaire – Paris” surprinde silueta monumentului integrată într-un colț verde parizian, redată în tușe libere de Micaela Eleutheriade. Culorile vibrante și ritmul arborilor conferă scenei un aer viu și modern.
„Portretul mamei mele” surprinde cu tandrețe chipul melancolic al mamei artistei, redat în tonuri pastelate de Micaela Eleutheriade. Liniile fine, privirea coborâtă și paleta estompată creează o atmosferă intimă, discretă și profund afectivă.
„Acoperișuri la Buhara” redă într-o manieră modernistă panorama orașului oriental, în viziunea lui Micaela Eleutheriade. Domurile albastre, turnurile și casele ocru compun o scenă vibrantă, între poezie urbană și exotism.
„Colț de conac din sudul Franței” redă atmosfera luminoasă și liniștită a unei grădini provensale, în stilul lejer al Micaelei Eleutheriade. Trunchiurile subțiri, scaunele răsfirate și zidurile ocru alcătuiesc o scenă caldă, domestică, plină de farmec.
„Stradă la Rășinari” (ulei pe pânză) surprinde farmecul satului transilvănean în maniera lirică a Michaelăi Eleuteriade, cu case colorate, drum sinuos și personaje în port popular, într-o compoziție luminoasă, plină de autenticitate rurală.
„Casa galbenă în Cișmigiu” (ulei pe pânză) surprinde atmosfera luminoasă a grădinii bucureștene: o clădire galbenă, scăldată în tonuri calde, înconjurată de vegetație fluidă. Pensulația amplă și senzorială creează o scenă vibrantă, cu accente decorative și personaje schițate în prim-plan.
„Călărețul roșu” (ulei pe pânză) propune o scenă expresionistă, în care silueta unui călăreț în roșu și un cal galben apar în fața unei ferestre cu imagini pictate. Cromatica intensă și desenul liber creează un univers ludic, plin de energie și spontaneitate vizuală.
În „La arat” (1948), Micaela Eleutheriade redă cu sensibilitate munca rurală: un țăran își împinge plugul tras de boi, pe un ogor umed, flancat de copaci înalți. Paleta sobră și ritmul pensulației creează o atmosferă autentică și calmă, plină de poezie discretă.
În „Marină (Plajă la Atlantic)”, Micaela Eleutheriade surprinde energia aspră a țărmului atlantic: dune luminoase, un cer frământat și valuri verzi-albăstrui. Tușele largi și culorile vibrante transmit senzația de vânt, libertate și mișcare continuă.
În „Soțul meu”, Micaela Eleutheriade surprinde calmul concentrat al unui bărbat absorbit de munca sa, în lumina caldă a unei lămpi verzi. Detaliile biroului, registrele și obiectele personale creează o atmosferă intimă, de respect și tandră observație.
„Flori de câmp” (ulei pe pânză, 45 × 35 cm), semnat dreapta jos, surprinde, în stilul Micaelei Eleutheriade, prospețimea spontană a naturii.
„Jucătorii de cărți” (ulei pe pânză) prezintă, în stilul echilibrat al Micaelei Eleutheriade, doi bărbați absorbiți de jocul de cărți, așezați față în față la o masă de cafenea. Compoziția frontală, cromatica potolită și gesturile concentrate creează o scenă intimă, atent studiată.
„Natură statică cu fructe și carafă” (ulei pe pânză, 53 × 67 cm) propune o compoziție luminoasă, în tonuri pastelate, cu fructe abundente, o carafă și vase fine. Micaela Eleutheriade aduce echilibru și delicatețe modernistă, definind formele prin transparență și armonie cromatică.
La Școala de la Baia Mare, frecventează cursurile de pictură în aer liber ale Coloniei în vara lui 1919.
A debutat în 1926, la Paris, la Salon des Independants și la Salonul Oficial din București. A făcut parte din grupările Criterion (1933), Grupul Nostru (1932-1936) și Femeile Pictore.
A participat la saloanele oficiale, la expozițiile anuale de stat și la numeroase expoziții organizate în străinătate. A avut numeroase expoziții personale, la Ateneu, Dalles, Muzeul de Artă etc.
A expus împreună cu Margareta Sterian, Lucia Dem Balacescu și Milița Petrașcu.
„De o mereu tânără expansivitate și exuberanța, chibzuind, în același timp, asupra dreptei măsuri, a echilibrului desăvârșit, Micaela Eleutheriade se înscrie pe deplin artei românesti. O tradiție pe care și-o însușește cu naturalețe, prin temperament, prin apartenența la un spirit ce s-a ivit pe aceste pămînturi și s-a rostit întotdeauna prin opere ce sintetizează nazuința spre marea frumusețe, întotdeauna simplă și limpede”. Dan Grigorescu
Și-a donat majoritatea lucrărilor Muzeului Național de Artă al României.
Expoziții
1965 – Expoziția anuală de grafică, Sala Simu, București
1959 – Expoziție retrospectivă, Pavilioanele din Parcul Herăstrău
1942 – Expoziție de grup, Galeria Căminul Artei
1936 – Expoziție personală, Sala Dalles
1931 – Salonul Oficial, București (Premiul Salonului Oficial)
1926 – „Salon des Indépendants”, Paris; „Salonul de Primăvară”, București
A fost distinsa cu Premiul Salonului Oficial din București 1931 si Premiul UAPR 1976.
Știi mai multe despre Micaela ELEUTHERIADE, pictor? Spune și altora!