Muzeul tradiţiilor slovacilor din Nădlac, Arad

Muzeul tradiţiilor slovacilor din Nădlac expune obiecte tradiţionale slovăceşti: ceramică, împletituri, mobilier pictat, textile, îmbrăcăminte şi ouă încondeiate din România şi Ungaria.

Un loc aparte între aceste obiecte îl ocupă ouăle de Paşte, acoperite, la slovaci, cu complicate împletituri din mătase sau pictate în stilul imprimeriilor textile de odinioară.

Colecţia muzeală deţinuta de Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România prezintă următoarele tipuri de colecţii: port popular, ceramică, mobilier, fotografii, cărţi etc.
Casa țărănească din cadrul Muzeului tradiţiilor slovacilor din Nădlac aparține Uniunii Slovacilor și Cehilor din România. Aceasta a fost transformată în muzeu la sfârșitul anilor ´90, iar obiectele care se regăsesc în ea sunt donații de la nădlăcani.

Este o casă specifică locului, din pământ bătut și acoperită cu trestie, deoarece în zonă existau multe mlaștini. O casă cu uși duble, vopsite în albastru și cu un mic pridvor, folosit ca spațiu de depozitare, în fața căruia sunt cultivați napi, ale căror frunze și flori galbene mlădioase țin praful departe de încăperi. O casă cu anexe gospodărești, cu curte nici mare, dar nici mică, și cu fântână, pentru că la Nădlac era obiceiul ca fiecare să aibă propria fântână în curte.

Casa slovacă e un muzeu fără vitrine: furcile de tors, războiul de țesut și tot instrumentarul industriei casnice textile, inventarul de bucătărie bogat și divers de pe lângă cuptorul de pâine, ceramica decorativă, țesăturile cu lână viu colorată, așternuturile de pat din pânză atent rânduite în dulapuri, toate sunt etalate în așa fel încât să vorbească despre frumusețea vieții în satul tradițional. Mai mult, gospodăria slovacă ne oferă poate cea mai de preţ lecţie a ţăranului adevărat: rolurile într-o gospodărie nu sunt antagonice și nici alternative, ci mereu, mereu, complementare. O complementaritate pe care omul modern a uitat-o şi care, tocmai de aceea, a născut angoase, frustrări sau anomalii total străine omului simplu, ţăran de-o viaţă.

Conform recensământului din 2011, din cei 7398 de locuitori ai Nădlacului, 47,64% erau de etnie slovacă, urmați fiind de români (44,50%), maghiari (3,55%), rromi (2,53%) și alte naționalități (1,75%).
Slovacii s-au așezat la Nădlac în anul 1803. Ținuturile natale nu le ofereau cele mai prielnice condiții de trai: pământul era pietros, recoltele sărăcăcioase, iar perioadele de secetă făceau să scadă drastic nivelul de trai ai locuitorilor. Mai mult, cei mai mulți slovaci care s-au așezat la Nădlac sunt de confesiune evanghelică, luterană și până în 1870, până la adoptarea Patentului de toleranță erau și persecutați.

Ajută și pe alții să descopere: