Mănăstirea Bujoreni din satul Popeni, comuna Zorleni, județul Vaslui, este atestată documentar în 1602 și păstrează tradiția descoperirii unei icoane a Maicii Domnului într-un stejar.
Mănăstirea Moreni din județul Vaslui datează din prima jumătate a secolului al XVI-lea; a fost desființată în anul 1960 și reînființată în anul 1990 (de călugări), devenind din anul 1992 mănăstire de maici.
Mănăstirea Mălinești din județul Vaslui are biserică ridicată în anul 1826; a devenit biserică de mir în anul 1864, a fost renovată în anii 1925 și 1928, transformată în schit de maici în anul 1928, desființată în anul 1959 și reînființată în anul 1990 ca mănăstire de călugări.
Mănăstirea Rafaila din județul Vaslui are origine tradițională în secolul al XVI-lea; biserica de lemn a fost mutată în anul 1838 în sat, iar biserica actuală de zid a fost ridicată în anul 1834.
Mănăstirea Schimbarea la Față din județul Vaslui a fost ridicată în anul 1996; paraclisul s-a zidit între anii 1997–1998, iar biserica mare s-a înălțat între anii 1999–2004.
Mănăstirea Pârvești din satul Pârvești, comuna Costești, județul Vaslui, păstrează o valoroasă biserică de lemn ridicată între 1816 și 1820, monument istoric recent restaurat.
Catedrala Episcopală din Huși, județul Vaslui, cu hramul Sfinții Apostoli Petru și Pavel, a fost construită de Ștefan cel Mare în anul 1495; reconstruită în secolele XVIII–XIX, păstrează urme ale temeliei și pisania voievodului.
Schitul Pogorârea Duhului Sfânt din satul Drăgești, comuna Todirești, județul Vaslui, a fost întemeiat în 1999 în apropierea vetrei fostului Schit Mera.
Mănăstirea Grăjdeni din județul Vaslui are tradiție legată de Petru Rareș; schitul a dăinuit între anii 1538–1711 (când a ars), iar o biserică ulterioară a fost distrusă în anul 1870; ulterior, un episcop Anania a zidit o biserică de cărămidă (Sfântul Nicolae).