Mănăstirea Moreni, Vaslui. Vatra monahală din vremea lui Petru Rareș
Mănăstirea Moreni din județul Vaslui datează din prima jumătate a secolului al XVI-lea, fiind ctitorită de slugerul Lupan Buznea, în timpul domniei lui Petru Rareș.
Mănăstirea Moreni se află în satul Moreni, comuna Deleni, județul Vaslui, la poalele Dealului Țiclău, la aproximativ 27 km de municipiul Vaslui. De-a lungul timpului așezământul a purtat mai multe denumiri – Schitul lui Lupan, Ghilahoi, Deleni –, numele de Moreni impunându-se în secolul al XX-lea.
Istoricul Mănăstirii Moreni
Cea mai veche mărturie documentară datează din 21 aprilie 1546, când un hrisov domnesc amintește „mănăstirea din luncă”, probabil un schit de familie existent în această zonă în timpul celei de-a doua domnii a lui Petru Rareș. Ctitor al Mănăstirii Moreni este considerat slugerul Buznea Lupan, împreună cu familia sa, documentele ulterioare confirmând existența așezământului monahal pe moșia familiei.
Vechea biserică de lemn a fost refăcută în mai multe rânduri. În jurul anului 1650 a fost restaurată de Grigorie Lupan, fiul ctitorului, iar în anul 1770 întregul așezământ a fost reconstruit cu sprijinul preoților și credincioșilor din împrejurimi. În anul 1809 aici viețuiau doisprezece monahi, iar către mijlocul secolului al XIX-lea schitul avea deja o obște de maici. După secularizare, acestea au fost transferate la Mănăstirea Adam, iar câțiva călugări au continuat viața monahală până în anul 1883, când schitul a devenit filie a Parohiei Deleni.
Așezământul a fost redeschis în anul 1934, sub numele de Schitul Morăni, cu obște de călugări. O perioadă dificilă a urmat în timpul și după cel de-Al Doilea Război Mondial, iar în anul 1951 schitul a fost transformat din nou în mănăstire de maici. Decretul 410 din anul 1959 a dus însă la desființarea sa, clădirile fiind transformate în anexe ale CAP-ului din Deleni.
Viața monahală a renăscut la 1 noiembrie 1990, prin venirea ieromonahului Meletie Mercaș. Din anul 1992, Mănăstirea Moreni a primit din nou obște de maici și a început o amplă perioadă de reconstrucție și dezvoltare a ansamblului.
Arhitectura Mănăstirii Moreni
Complexul monahal actual are un caracter arhitectural unitar, în care sunt integrate elemente tradiționale. Ansamblul cuprinde biserica și clopotnița veche, biserica-paraclis, turnul-clopotniță, chiliile, trapeza, Centrul Scriptoria, muzeul de artă religioasă, biblioteca și zidul de incintă.
Un element reprezentativ este poarta monumentală din lemn de stejar, realizată în anul 1996 de sculptorul Ionel Bulgaru. Inspirată de arta populară, aceasta este decorată cu zece scene religioase în altorelief, încadrate de coloane torsate, și este acoperită cu șindrilă.
Între anii 1992 și 1996 a fost construit paraclisul cu hramul „Nașterea Maicii Domnului”, integrat în corpul de chilii. Edificiul are plan dreptunghiular, altar cu absidă semicirculară și o pictură murală în stil neobizantin.
Catapeteasma și mobilierul au fost sculptate în lemn de stejar, cu motive florale și simboluri biblice.
Turnul-clopotniță, amplasat în partea estică a complexului, are o înălțime de 23 de metri. La parter se deschide un gang boltit de acces în incintă, iar deasupra se ridică două niveluri, ultimul fiind destinat clopotelor.
Patrimoniul Mănăstirii Moreni
Mănăstirea păstrează un valoros patrimoniu religios și cultural. Muzeul reunește icoane și obiecte liturgice, între care un clopot provenit de la vechea biserică, un triptic, o troiță în miniatură, potire și candele din argint, veșminte bisericești și cărți din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea. Colecția cuprinde și obiecte arheologice descoperite în zonă, inclusiv unelte de silex din Paleolitic și vestigii neolitice aparținând culturii Cucuteni.
Biblioteca adăpostește peste 1.700 de volume, printre cărțile vechi numărându-se un Minei tipărit la Râmnic în anul 1776 și un Ceaslov tipărit la Iași în anul 1817. În cadrul mănăstirii funcționează și Centrul Scriptoria, cu ateliere dedicate realizării veșmintelor liturgice și picturii în tempera pe lemn, continuând într-o formă contemporană tradițiile artistice bisericești.
Evenimente și legende petrecute la Mănăstirea Moreni
Unul dintre cele mai dramatice episoade din istoria așezământului s-a petrecut la 22 septembrie 1944, când protosinghelul Pitirim Tonu și ieromonahul Filaret Palii au fost uciși în chiliile lor de răufăcători. Evenimentul, urmat de dificultățile primilor ani ai regimului comunist, a contribuit la declinul vieții monahale.
De istoria recentă a mănăstirii se leagă și arhimandritul Haralambie Vasilache, participant la întâlnirile Rugului Aprins de la Mănăstirea Antim, care a viețuit la Moreni în anul 1949.
Hramul și pelerinaje la Mănăstirea Moreni
Mănăstirea Moreni este o mănăstire de maici, având ca hram principal „Adormirea Maicii Domnului”, sărbătorit la 15 august. Paraclisul mănăstirii este închinat „Nașterii Maicii Domnului” (8 septembrie).
În paraclis se păstrează o icoană a Maicii Domnului cu Pruncul, provenită de la vechea biserică și ferecată în argint în anul 1999, considerată făcătoare de minuni. Mănăstirea păstrează, de asemenea, moaștele Sfinților Mucenici Tarahie, Prov și Andronic, aduse de la Ierusalim în anul 1996.
Cum ajung la Mănăstirea Moreni
Mănăstirea Moreni se află în comuna Deleni, județul Vaslui, la aproximativ 27 km sud de municipiul Vaslui. Accesul se face din DN24, pe traseul Vaslui–Bârlad, cu ramificație spre Deleni și Moreni.
Știi mai multe despre Mănăstirea Moreni, Vaslui. Vatra monahală din vremea lui Petru Rareș? Spune și altora!