Mănăstirea Rafaila, Vaslui. Legenda oșteanului lui Ștefan cel Mare devenit monah
Mănăstirea Rafaila din județul Vaslui are originea în secolul al XVI-lea, fiind legată de monahul Rafail, fost arcaș al lui Ștefan cel Mare. Biserica de lemn a fost mutată în anul 1838 în sat, iar biserica actuală de zid a fost ridicată în anul 1834.
Mănăstirea Rafaila se află în satul Rafaila, comuna Rafaila, județul Vaslui, pe una dintre cele mai înalte culmi ale localității, la aproximativ 15 km de orașul Negrești. Este o mănăstire de călugări, iar biserica sa, cu hramul „Nașterea Maicii Domnului”, este monument istoric, înscris în Lista Monumentelor Istorice cu codul VS-II-m-B-06873.
Istoricul Mănăstirii Rafaila
Originile așezământului coboară în secolul al XVI-lea și sunt învăluite într-o tradiție care leagă locul de epoca lui Ștefan cel Mare. Potrivit acesteia, Radu Arcașu, fost oștean al voievodului, s-ar fi călugărit la Mănăstirea Neamț cu numele Rafail, iar spre sfârșitul vieții s-ar fi retras pe moșia sa de pe Valea Stemnicului, unde ar fi ridicat o biserică de lemn și ar fi întemeiat un schit.
Existența mănăstirii este documentată cu certitudine la 4 decembrie 1599, când un act de vânzare menționează „o poiană de la mănăstirea zisă Rafail”. Cercetările istorice indică și o strămutare a așezământului de la vechea vatră de pe Valea Stemnicului pe actualul amplasament, produsă în intervalul 1637–1660.
O etapă decisivă s-a produs în 1834, când ieroschimonahul Iorest, sprijinit de monahi și de credincioșii din împrejurimi, a ridicat actuala biserică de zid. Vechea biserică de lemn a fost mutată câțiva ani mai târziu în satul Rafaila, unde a devenit biserică parohială.
În 1837, Mitropolitul Veniamin Costachi a închinat Schitul Rafaila Seminarului de la Socola, iar din 1859, în câteva dintre chiliile mănăstirii, a funcționat o școală pentru copiii din împrejurimi, activă până în 1915.
Mănăstirea a fost desființată în 1959, în urma aplicării Decretului 410, iar clădirile sale au primit alte întrebuințări. După 1989, locuitorii din Rafaila au cerut redeschiderea așezământului, iar în 1993 viața monahală a fost reînființată, cu obște de călugări.
Arhitectura Mănăstirii Rafaila
Actuala biserică, ridicată în 1834, prezintă o particularitate importantă: deși aparține unui așezământ moldovenesc, construcția are elemente de arhitectură muntenească, fapt care o individualizează între bisericile mănăstirești ale Eparhiei Hușilor.
Edificiul are plan dreptunghiular, de tip navă, pridvor închis și turn-clopotniță deasupra pronaosului. Fațadele, tencuite și văruite în alb, sunt decorate sobru, prin profile realizate sub cornișă. Interiorul nu este acoperit cu pictură murală, pereții albi fiind împodobiți cu icoane.
Deosebită este catapeteasma din lemn de tei, înaltă până la boltă, decorată cu sculpturi de influență barocă, motive florale și elemente aurite pe un fond roșu-închis. Icoanele sunt organizate pe trei registre și aparțin picturii neobizantine din secolul al XIX-lea.
Evenimente și legende petrecute la Mănăstirea Rafaila
Cea mai cunoscută legendă a locului îl are în centru pe Radu Arcașu, despre care tradiția spune că ar fi fost unul dintre oștenii lui Ștefan cel Mare. După ce a renunțat la viața militară și a devenit monahul Rafail, acesta s-ar fi retras pe Valea Stemnicului și ar fi întemeiat aici prima comunitate monahală. De la numele său ar proveni și denumirea Rafaila.
Un capitol dificil al istoriei mănăstirii a început în 1959, când așezământul a fost închis de autoritățile comuniste. Chiliile și stăreția au fost ulterior folosite, între altele, de Cooperativa Agricolă de Producție. Viața monahală a fost reluată abia după căderea regimului comunist.
Hramul și pelerinaje la Mănăstirea Rafaila
Mănăstirea Rafaila este în prezent un așezământ de călugări, cu viață de obște. Hramul bisericii este „Nașterea Maicii Domnului”, sărbătorit anual la 8 septembrie.
Așezământul păstrează și o legătură cu Sfântul Ierarh Luca al Crimeei, la mănăstire fiind adusă spre cinstire o părticică din moaștele acestuia, în jurul căreia s-au organizat pelerinaje.
Cum ajung la Mănăstirea Rafaila
Din Vaslui se urmează DN15D spre Negrești și Roman, apoi drumul spre Todirești, Plopoasa și Rafaila. Din centrul satului Rafaila se continuă aproximativ 700 de metri spre vest, mănăstirea aflându-se aproape de marginea localității, într-o zonă înaltă, înconjurată de dealuri împădurite.
Atestarea documentară din 1599, tradiția întemeierii sale de către monahul Rafail, actuala biserică din 1834, cu neobișnuitele sale influențe muntenești, și continuitatea reluată după perioada comunistă alcătuiesc istoria unui așezământ care păstrează peste patru secole de memorie monahală.
Știi mai multe despre Mănăstirea Rafaila, Vaslui. Legenda oșteanului lui Ștefan cel Mare devenit monah? Spune și altora!