Născut în anul 1922 în comuna Budureasa, județul Bihor, renumită pentru meșteșugul lădăritului, Nicolae Laza a învățat de mic copil să iubească lemnul și arta făuririi lăzilor de zestre și a „lădoaielor”
Etno-sociolog, muzeograf, profesor universitar, Ion Chelcea și-a legat destinul, vreme de peste patru decenii, de marile muzee etnografice din toate cele trei provincii istorice ale țării.
tainele sculptatului în lemn le-a deprins în satul său natal, din tinerețe, inspirându-se singur din modelele de pe stâlpii funerari și crucile vechi din Cimitirul Pianu și Loman.
Pe Moise l-am cunoscut intre zidurile cetății Rupea, din județul Brașov. Un tânăr simplu, însă cu privirea senina, știutoare a meseriei si meșteșugului sau, olăritul.
Născut pe 14 aprilie 1943 într-o străveche vatră etnografică în care motivele folosite în broderia cojocului de Vădastra au supraviețuit din Neolitic până astăzi, Dumitru Liceanu deține, de la 12 ani, știința de a lucra pieptare și cojoace
Viorica Tripon „a Popii Iuănului”, așa cum o știu sătenii din Negreni, s-a născut în data de 14 iulie 1951 și din copilărie a învățat să urzească, să pună războiul de țesut și să țeasă la război.
Meşterul Ion Albu s-a născut pe 7 iunie 1948 in Timişeşti, județul Neamţ şi este renumit pentru originalitatea creaţiilor sale în domeniul măştilor populare atât în ţară, cât şi peste hotare.
Moise Gavra a transmis dragostea sa pentru cojocărit mai multor tineri, pe care i-a avut ucenici vreme îndelungată, însă niciunul dintre ei nu a dorit să ducă mai departea această tradiție.
Istvanfi Geza s-a născut pe 25 decembrie 1957 in localitatea Vama din județul Satu Mare, crescând în dogoarea cuptoarelor și într-un dialog permanent cu lutul.
Silvia Tecoanţă, născută în anul 1940 în localitatea Alţâna de pe Valea Hârtibaciului, din județul Sibiu, într-o familie numeroasă, este o bună cunoscătoare a artei țesutului.
Iosif a Mițului din Muntele Rece, așa cum îl știu sătenii, are 64 de ani și duce mai departe meșteșugul de „a face cărbunare”, ajutat de soția lui, Ileana.
În anul 1909, la Sibiu, lua naștere una dintre cele mai importante lucrări dedicate artei populare românești: „Album de crestațuri în lemn”, semnat de D. Comșa, personalitate marcantă a cercetării etnografice din Transilvania începutului de secol XX.