Iosif Bordea, meșterul cărbunar din Muntele Rece

|
90 vizualizări

Iosif a Mițului din Muntele Rece, așa cum îl știu sătenii, are 64 de ani și duce mai departe meșteșugul de „a face cărbunare”, ajutat de soția lui, Ileana.

A învățat în tinerețe, alături de tatăl și bunicul său. Puținii căuaci care mai sunt activi în zonă își aduc cărbunii de la el, astfel, contribuția cărbunarului este extrem de importantă la desfășurarea și menținerea în timp a activității fierăriilor din zonă.

Badea Iosif Bordea a învățat cărbunăritul de la tatăl său, care s-a ocupat şi el tot de acelaşi meşteşug. Dar și de la bunicul, care a avut aceeaşi îndeletnicire.

Iosif Bordea spune că la început nu i-a prea plăcut, fiindcă era mult fum, iar noaptea trebuia să se trezească de câteva ori, ca să aibă grijă să nu ardă prea tare cărbunarea. Dar acum face cărbuni cu plăcere, ajutat de soția sa, Ileana. Îl ajută și Tudor, un tânăr din sat care iubește tradițiile, obiceiurile și meșteșugurile populare din zonă.
Puținii căuaci, adică fierari, care mai sunt activi în zonă își aduc cărbunii de la el. Cărbunarul și-a crescut cei nouă copii practicând acest meșteșug. Este singurul cărbunar cu activitate constantă în zonă, susținând implicit activitatea fierăriilor din comunele Măguri-Răcătău și Gilău, ateliere care și ele sunt în pericol de dispariție.

Cărbunăritul a apărut ca o nevoie pentru asigurarea fierăriilor sătești cu cărbuni, respectiv cu mangal. Tehnica obținerii cărbunelui de malinită sau a mangalului este suficient de simplă. Se folosește lemn provenit de la foioase, de preferință fag, dar și frasin, paltin sau ulm.
Se taie lemnul cu joagărul, se așează bucățile de lemn in poziție verticală, pe trei sau patru rânduri, se acoperă cu paie, frunze sau țărână, lăsându-se o deschizătură în partea de jos (dar nu în direcția văntului) și una in vârf, pentru ventilație.

Printr-un orificiu se intensifică focul din interiorul bocșei, apoi se astupă orificiul de jos, lăsându-se doar cel de aerisire de sus. Arderea durează in medie 7-8 zile, în funcție de umiditatea lemnului și de mărimea bocșei. Pe toata durata arderii, cărbunăria se supraveghează. Focul musai să ardă astupat pentru carbonizarea lemnului.

Potrivit Consiliului Județean Cluj, Iosif care practică în continuare meșteșugul cărbunării a primit din partea Ministerului Culturii prin Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial titlul de ”Tezaur Uman Viu”.

Cei care primesc această distincție transmit, prin talentul și efortul lor, un anumit element de patrimoniu cultural imaterial, în forma și cu mijloacele tradiționale nealterate, contribuind, astfel, la asigurarea viabilității acestuia în cadrul comunităților.

Merită să afli și despre

Sugestii: