Mănăstirea Mamu din satul Stănești-Lunca, comuna Lungești, județul Vâlcea, este o veche mănăstire refăcută din zid de Constantin Brâncoveanu în 1696 și pictată de Pârvu Mutu.
Mănăstirea Petrova a fost înființată în anul 2000; ansamblul cuprinde casa monahală, paraclisul și biserica mare (în construcție); slujbele se țin în română și ucraineană.
Mănăstirea Rogozu din Slobozia Bradului, județul Vrancea, a fost întemeiată în anul 1647, iar actuala biserică „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” datează din anul 1820.
Schitul Soveja din județul Vrancea a fost înființat în anul 2001 iar biserica s-a ridicat între anii 2004–2005, fiind ctitorită de familia Constantin și Maria Nistoroiu din Focșani.
Mănăstirea Topolnița datează din secolul al XVI-lea; biserica actuală este ctitoria lui Lupu Buliga din anul 1646, pictată în anul 1673, păstrându-se fresca originară.
Mănăstirea Strehaia din județul Mehedinți a fost rectitorită în anul 1645 de domnitorul Matei Basarab, pe locul unei biserici mai vechi ridicate la sfârșitul secolului al XV-lea de boierii Craiovești.
Mănăstirea Agapia din județul Neamț își leagă începuturile de sihastrul Agapie de la Neamț, care a întemeiat aici o biserică de lemn cu hramul Schimbarea la Față.
Mănăstirea Trotușanu din satul Trotușanu, comuna Movilița, județul Vrancea, este o veche vatră monahală întemeiată în 1676, ctitorită de Sfântul Ierarh Mucenic Teodosie de la Brazi.
Mănăstirea Surpatele din Frâncești, județul Vâlcea, este o veche vatră monahală refăcută de Doamna Maria Brâncoveanu, remarcabilă prin arhitectura, fresca și patrimoniul său brâncovenesc.
Mănăstirea Scărișoara Nouă din județul Satu Mare, închinată Sfântului Ioan Botezătorul, a fost înființată în anul 1991; cuprinde biserică în stil bizantin, chilii, anexe gospodărești, turn-clopotniță și spații pentru pelerini.
Catedrala Mitropolitană din județul Sibiu este un reper al secolului al XIX-lea: proiectul, inițiat de Andrei Șaguna, a fost aprobat în anul 1857, iar arhitecții au fost Iosif Kommer și Virgil Nagy.
