Mănăstirea Antim, București - bijuteria brâncovenească din inima capitalei
Mănăstirea Antim din București a fost ctitorită în anul 1713 iar biserica de cărămidă a fost sfințită în anul 1715.
Ctitorie a Sfântului Ierarh Antim Ivireanul, ansamblul a fost gândit unitar de ierarhul georgian. Pe locul vechii biserici de lemn „Sfântul Nicolae”, zidirea de cărămidă a dat vetrei demnitatea unui reper spiritual și artistic. Mănăstirea Antim se află în municipiul București și a fost ridicată pe locul unei vechi biserici de lemn cu hramul Sfântul Nicolae. Așezământul este unul dintre cele mai valoroase monumente ale arhitecturii brâncovenești și poartă amprenta artistică și spirituală a marelui mitropolit cărturar.
Istoricul Mănăstirii Antim
Istoria mănăstirii este strâns legată de personalitatea Sfântului Antim Ivireanul, originar din Iviria (Georgia de astăzi), una dintre cele mai importante figuri culturale și religioase ale Țării Românești din începutul secolului al XVIII-lea. După o intensă activitate tipografică, culturală și pastorală, acesta a început zidirea mănăstirii în anul 1713, punând la dispoziție atât averea sa, cât și întreaga sa energie creatoare.
Biserica mare a fost terminată și sfințită în anul 1715, iar până la moartea martirică a ctitorului, în anul 1716, erau aproape finalizate și chiliile împrejmuitoare, precum și clopotnița. Tot Sfântul Antim a redactat în anul 1713 celebrul „Așezământ al Mănăstirii Antim”, considerat primul tipicon monahal din spațiul românesc. Documentul prevedea ajutorarea săracilor, susținerea copiilor la învățătură, găzduirea călătorilor, funcționarea unei biblioteci publice și a două tipografii, una românească și una grecească.
De-a lungul timpului, mănăstirea a trecut prin numeroase restaurări și transformări. În chiliile sale au funcționat Seminarul Mitropoliei Ungro-Vlahiei și Arhivele Statului, iar în anul 1937 Patriarhul Miron Cristea a reînființat viața monahală aici. În perioada comunistă, mănăstirea a rămas un important centru de spiritualitate ortodoxă și locul de naștere al mișcării duhovnicești „Rugul Aprins”.
Arhitectura Mănăstirii Antim
Mănăstirea Antim reprezintă una dintre capodoperele stilului brâncovenesc. Ansamblul inițial avea forma unei cetăți, cu biserica amplasată în centru și chiliile dispuse pe laturile unei incinte pătrate, prevăzute cu turnuri de colț. Întregul complex – biserica, chiliile, paraclisul, clopotnița și casele egumenești – a fost realizat după planurile întocmite chiar de Sfântul Antim Ivireanul.
Biserica este considerată unică în arhitectura secolului al XVIII-lea prin planul său treflat. Pridvorul deschis, susținut de zece coloane sculptate în piatră, ancadramentele bogat ornamentate, rozetele decorative și motivele florale sculptate oferă edificiului o eleganță remarcabilă. Fațadele sunt decorate cu discuri de piatră ajurată, elemente care sugerează influențe orientale și georgiene.
Unul dintre cele mai cunoscute simboluri ale mănăstirii este melcul sculptat deasupra intrării principale, emblema Sfântului Antim și simbol al credinței, smereniei și rugăciunii. Tradiția afirmă că ușa masivă de stejar a bisericii, icoana Tuturor Sfinților și icoana celor patru sfinți – Alexie, Nicolae, Antim și Agata – au fost realizate chiar de mâna ctitorului.
Evenimente și legende la Mănăstirea Antim
Mănăstirea Antim ocupă un loc important în istoria spirituală și culturală a României. În anul 1821, aici au avut loc întâlniri între episcopul Ilarion al Argeșului și Tudor Vladimirescu, iar la mănăstire a fost cusut steagul Revoluției de la 1821. Tot aici și-au găsit refugiu numeroase familii boierești în timpul tulburărilor vremii.
În secolul al XX-lea, mănăstirea a devenit celebră prin mișcarea „Rugul Aprins”, un important curent de spiritualitate ortodoxă care a reunit monahi, teologi, intelectuali și oameni de cultură preocupați de aprofundarea rugăciunii inimii și a tradiției isihaste.
Hramul și pelerinaje la Mănăstirea Antim
Mănăstirea Antim este o mănăstire ortodoxă de călugări și Paraclis Patriarhal. Așezământul poartă hramul Duminica Tuturor Sfinților și se află în centrul vieții liturgice și culturale a Capitalei.
Credincioșii vin aici pentru a se închina la părticele din moaștele Sfinților 40 de Mucenici, ale Sfinților Mucenici Neofit și Acachie, precum și ale Sfintei Mucenițe Paraschevi. Pelerinajele sunt mai numeroase la sărbătoarea Tuturor Sfinților și la pomenirea Sfântului Antim Ivireanul, prăznuită la 27 septembrie.
Cum ajung la Mănăstirea Antim
Mănăstirea Antim se află în municipiul București, pe strada Antim nr. 29, în apropierea Dealului Patriarhiei și a Pieței Unirii. Poziția sa centrală o face ușor accesibilă atât cu mijloacele de transport în comun, cât și cu autoturismul.
Știi mai multe despre Mănăstirea Antim, București - bijuteria brâncovenească din inima capitalei? Spune și altora!