Mariana Gligor, tulnicăreasa din Câmpeni, Alba

Tulnicăreasă și creatoare de port popular, Mariana Gligor s-a născut pe 18 noiembrie 1947 inCâmpeni, județul Alba.Adevărat simbol al Ţării Moţilor, tulnicul este un instrument muzical străvechi, care face parte din moştenirea culturală a poporului român. Cântatul din tulnic necesită atât forță fizică, cât și o tehnică aparte de interpretare. Se impune cunoașterea anumitor linii melodice și a unor semnale specifice. Tulnicul, instrument promovat și păstrat cu sfințenie de Mariana Gligor, este unul dintre cele cinci tipuri de instrumente tradiționale din România și are lungimi variind între 1,5 și 3 metri. Acesta este un instrument muzical străvechi, fiind realizat din…

Detalii

Alexandru Ciurcui, ceterașul din Soporu de Câmpie, Cluj

Alexandru Ciurcui, zis Şandorică, este un instrumentist tradițional (vioară) , născut pe 20 iunie 1954 în Soporu de Câmpie, comuna Frata, din judeţul Cluj.Cariera sa de ”ceteraș” a început prin 1961, pe când Șandorică avea șapte ani. Încă de pe la cinci ani, Șandorică lua vioara din cuiul unde stătea agățată și cânta când tatăl său, Francisc Ciurcui, alias Șandor, pleca de acasă. Copilul credea că tatăl său nu știe ce isprăvește în absența sa, dar Șandor, care îl supraveghea cu atenție pe unicul băiat al familiei, a cumpărat o vioară treisferturi, pentru copii și i-a dat-o lui Șandorică la…

Detalii

Nicolae Coroiu, meșterul Ţâmbei din Avram Iancu, Alba

Nicolae Coroiu este moţ născut în satul Târşa, județul Alba, pe 29 ianuarie 1951 şi a prins dragoste de cântec de când era copil, de la tatăl său, care cânta la taragot.În comuna Avram Iancu se mai păstrează şi astăzi instrumentul arhaic ţiteră sau ţâmbă, ce aminteşte de ceteră (vioară) şi ţambal. Deși se mai găsește și în alte zone ale țării, țâmba din Munții Apuseni are o formă unică. Este o cutie de rezonanţă din lemn de brad, cu corzi pe care se poartă melodia se acordă la unison corzile pe care se poartă melodia, iar celelalte corzi sunt…

Detalii

Rafila Moldovan. O viață închinată cântecului

Rafila Moldovan este născută pe 19 octombrie 1939 in satul Idicel Pădure, Judeţul Mureş, fiind un rapsod popular vestit pentru harul de a cânta.De mic copil i-a plăcut să cânte oriunde se afla (la școală, pe ulițele satului, la câmp), iar vocea frumoasă și neîntrecută a făcut ca din clasa a V-a să devină conducătoarea corului școlii. Talentul l-a moștenit pe linie paternă, de la tatăl său, erou căzut la Cotul Donului, și a devenit o adevărată cunoscătoare și colportoare a repertoriului local. Pe scenă urcă pentru prima dată la 24 de ani (1963), la Căminul Cultural din Idicel Pădure,…

Detalii

Ștefan Harabagiu, maestrul Chipărușului din Nereju, Vrancea

Ștefan Harabagiu, numit „Fănică Doldor”, s -a născut pe 4 aprilie 1939 în satul Paltin, în familia Doldor, dar de la 3 ani a devenit membru al familiei mătușii sale, Harabagiu din Nereju. Aici a descoperit atmosfera din familia tradițională cu munca și sărbătorile ei. Prin joc și cânt a trecut prin toate fazele de socializare ale comunității, din leagăn până la mormânt, de la botez, la nuntă și mai ales la înmormântare – chipărușul fiind un joc ritual emblematic pentru Nereju, jocul prin care Ștefan Harabagiu va cunoaște consacrarea.Șef al grupului de dans ritualic Chipărușul, dans mortuar, cu străvechi…

Detalii

Marius Mihuț, meșterul de higheghi din județul Bihor

Marius Mihuţ, născut pe 4 septembrie 1971 în satul Chiei, este unul dintre cei care duce mai departe tradiţia făuririi viorii cu goarnă (higheghe), instrument simbol al zonei Bihorului. Lemnul pentru construirea viorii și montajul pieselor de rezonanță sunt realizate manual, după tehnici vechi de construcție. Deşi e ancorat în tradiţie, Marius Mihuţ este deschis inovaţiei, realizând recent şi un instrument cu goarnă asemănător unui violoncel.Dintre sutele de viori cu goarnă pe care le-a construit, Marius Mihuţ are câteva preferate, între care şi o higheghe cu trei goarne, făcută la începutul anului 2020.În octombrie 2020, la propunerea Centrului Judeţean pentru…

Detalii

Maria Dulău, marea Iubitoare de tradiții și obiceiuri, Biia, Alba

Cunoscută şi ca „Marea lu’ Horia”, interpreta de muzică vocală tradiţională Maria Dulău, s-a născut pe 9 aprilie 1947 in satul Biia din comuna Șona, județul Alba.Venind dintr-o vatră folclorică frumoasă și bogată în tradiții, a fost atrasă de mică de cântecul și jocul popular, fiind o prezență agreabilă în spectacolele școlare organizate cu ocazia diferitelor sărbători.Așa a învățat, de la părinții ei și de la bătrânii din sat, cântece vechi bătrânești, colinde laice și religioase, dar și jocurile specifice satului. A cules strigături, cântece, doine, balade, colinde și obiceiuri din Biia. Iubitoare de tradiții și obiceiuri, a participat la…

Detalii

Lăcrămioara Pop, păstrătoarea cântecului cu Doba țărănească

Cântăreaţa de muzică populara Lăcrămioara Pop s-a născut pe 23 aprilie 1960 şi locuieşte in localitatea Tulgheş din judeţul Harghita, fiind coordonator al Ansamblului Artistic de Amatori „Plaiuri Tulgheşene” dar şi custode al muzeului sătesc .Lăcrămioarei Pop i-a fost acordat, în 2021, de către Ministerul Culturii titlul de tezaur uman viu pentru promovarea tradițiilor ancestrale din zona Tulgheșului, a instrumentelor tradiționale, dar și pentru că a reușit să le insufle tinerilor dragostea pentru cântecul și jocul din bătrâni. Poate cel mai interesant lucru despre tezaurul viu al Tulgheșului este că a uimit lumea, pe unde a umblat, cu instrumentul la…

Detalii

Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ASTRA

Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ASTRA este un muzeu în aer liber, situat în Dumbrava Sibiului, ce expune într-un mod foarte plăcut casele tradiționale din diferite zone ale țării și creează o atmosferă specifică anumitor regiuni din România. Loc ideal pentru păstrarea spiritului românesc autentic, Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului este aşezat într-un adevărat paradis, în rezervaţia naturală “Dumbrava Sibiului”. Dispunând de un lac şi de peste zece kilometri de alei, muzeul prilejuieşte plimbări de tot felul, de la clasicul mers pe jos, până la un scurt tur cu trăsura, cu sania sau cu barca. Vegetaţia luxuriantă îi ajută pe oameni…

Detalii

Cosana Vinca, rapsod popular din Ţinutul Pădurenilor

Născută pe 24 februarie 1933 in satul Cernişor din judeţul Hunedoara,  Cosana Vinca a păstrat și a transmis mai departe cântecul tradițional pădurenesc, fiind un izvor nesecat de cântece. Înzestrată cu o memorie excepțională, Cosana Vinca a învățat mare parte din repertoriul pe care-l cunoaște și actualizează în casa părintească, asistând la pregătirea colindelor cetei de feciori a satului. Scena adevărata i-a fost câmpul din afara satului, unde cânta, când se afla singură cu vacile la pășunat,  toate cântecele trăgănate pe care le avea în repertoriul ei, vreo 25 învățate de la bunica,  de la mama sau de la alte…

Detalii