Descoperă spiritul României prin rapsozii săi!

Cântăreți, instrumentișți, dansatori, rapsozi și poeți tradiționali.

Mariana Gligor, tulnicăreasa din Câmpeni, Alba

|
160 vizualizări

Tulnicăreasă și creatoare de port popular, Mariana Gligor s-a născut pe 18 noiembrie 1947 inCâmpeni, județul Alba.
Adevărat simbol al Ţării Moţilor, tulnicul este un instrument muzical străvechi, care face parte din moştenirea culturală a poporului român. Cântatul din tulnic necesită atât forță fizică, cât și o tehnică aparte de interpretare. Se impune cunoașterea anumitor linii melodice și a unor semnale specifice. Tulnicul, instrument promovat și păstrat cu sfințenie de Mariana Gligor, este unul dintre cele cinci tipuri de instrumente tradiționale din România și are lungimi variind între 1,5 și 3 metri. Acesta este un instrument muzical străvechi, fiind realizat din doage de lemn de molid, lipite cu rășină și fixate cu cercuri de jneapăn, de salcie sau de brad. În vechime, la tulnic cântau de obicei femeile și fetele pentru a anunța evenimente importante din familie sau din comunitate.

Conform obiceiului moștenit din moși-strămoși cântările și chemările din tulnic sunt interpretate pe rând de câte o tulnicăreasă, pentru ca mesajul chemării să fie transmis, înțeles și interpretat corect. Se formează astfel un soi de dialog între actanți.
Tulnicăreasa Mariana Gligor este cea care păstrează de mulți ani această tradiție a moților din Apuseni, fiind instructor pentru numeroase generații de tineri. În anul 2001 a pus bazele grupului de tulnicărese de la Câmpeni, iar în timp acesta a ajuns cunoscut atât în țară cât și în străinătate.
Tatăl Marianei a fost unul dintre cei mai renumiți meșteri de tulnice, el fiind și cel care i-a insuflat pasiunea pentru acest instrument tradițional. Mariana își petrecea mult timp în atelierul său, unde era pusă încerce sunetul tulnicelor confecționate de dânsul. Odată cu trecerea anilor a deprins de la mama sa și de la tulnicăresele renumite din zonă tainele interpretării cântărilor și chemărilor din tulnic. Cântatul din tulnic necesită atât forță fizică, cât și o tehnică aparte de interpretare.

A participat la serbările din școala generală, la chemările când se urca pe munte, la botezuri, înmormântări, torcării și șezători. Costumul popular îmbrăcat când cântă la tulnic e cealaltă preocupare a sa prin care s-a făcut remarcată. A învățat de la cei apropiați cum să țeasă, coase și să ducă mai departe arta aceasta.
A dat mai departe tainele sale de tulnicăreasă, de-a lungul anilor, nu doar membrilor familiei, ci și celor din comunităților din Vidra și din Câmpeni, nepoților, nurorii sau vecinilor. I-au trecut prin mână peste 10 generații de tulnicărese. Iar din anul 2001 a pus bazele grupului de tulnicărese de la Câmpeni pe care l-a botezat ,,Apusenii”.
În 2014 Mariana Gligor a primit titlul de „Tezaur uman viu”.

Acest titlul onorific poate fi conferit acelor persoane care sunt recunoscute de către comunitate drept creatoare şi transmițătoare de elemente ale unui domeniu al patrimoniului cultural imaterial, în forma şi cu mijloacele tradiționale nealterate.

Mariana Gligor susține că tulnicul este folosit și în scop terapeutic. Instrumentul, mai précis vibrația sa sonoră, melodică, are efect vindecător în cazul anumitor boli, în special al celor de natură psihică. Efectele cântărilor din tulnic sunt asemănate cu efectele descântecelor și ale leacurilor din plante medicinale. De-a lungul celor 60 de ani de cântat la tulnic, artista Mariana Gligor și-a perfecționat arta interpretării la acest instrument tradițional obținând numeroase premii și recunoaștere națională și internațională.” (Prof. Daniela Floroian Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba)
În domeniul vestimentației tradițional-sătești, doamna Maria Gligor are un aport deosebit în păstrarea și punerea în valoare a costumului popular. Participarea sa ca interpretă și în același timp ca o persoană cu valențe creative, în cadrul manifestărilor culturale, îmbină în mod fericit două activități sincretice pe care doamna Maria Gligor le practică cu multă competență. Din păcate, la ora actuală, promovarea și utilizarea portului popular în cadrul manifestărilor festive cu specific folcloric reprezintă una din puținele ocazii prin care vestimentația tradițională poate fi întâlnită într-o ipostază de utilizare firească.” (Prof. Univ. Dr. Ovidiu Papană)
De la 7 ani am mers cu tulnicul, neîntrerupt, la târgul de pe muntele Găina. Apoi de la Târgul Țara Tulnicelor, la Cântarea României unde am luat premiul I la toate edițiile, am ajuns apoi prin toată lumea. Am făcut turnee prin Belgia, Franța, Serbia, Austria, Germania, Israel, Spania și până în Canada.” (Mariana Gligor)

Merită să afli și despre

Sugestii: