Iulia ONIŢĂ, sculptor, profesor

|
26 vizualizări

Iulia ONIŢĂ s-a născut la Dorohoi, Suceava, in anul 1922 si a încetat din viata in anul 1987, la Bucureşti.

Crescută într-o familie în care arta, cultura, treceau drept hrană a formării spiritului, toţi cei 4 copii ai Sofiei Irimia şi a lui Ştefan Moraschi au pus formarea artistică şi educaţia morală ca hotare personalităţilor lor.

In perioada 1941 - 1943 a studiat la Academia de Belle-Arte, profesor de sculptură Ion Irimescu, profesor de desen I. L.Cosmovici, Iaşi; iar intre anii 1943 - 1946 a urmat Academia de Belle-Arte, profesor Cornel Medrea, Bucureşti.

În 1952 a devenit membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România iar din 1963 a devenit profesoară la Facultatea de Arte Plastice din Universitatea București, unde a predat sculptura.

Trăsătura definitorie a experienței artistice a Iuliei Onița, cea pe care opera sa o păstreză în profunzime, se regăsește în capacitatea adâncă și vie de înțelegere a formelor umanului.

Petru Comarnescu scria la 1965 despre artista dorohoiancă: „Fiecare dintre sculpturile sale sînt mărturia unei durate luminoase, a unei stări de intuiție, fie că aceasta provine din bucurie sau îngîndurare, fie dintr-o stare în care fuzionează calda subiectivitate a artistei cu nașterea în material a expresiei”.

Iulia Oniţă e unul dintre sculptorii cei mai reprezentativi ai unei generaţii de sculptori care a contribuit în chip esenţial la afirmarea unei viziuni specifice româneşti în acest câmp al artelorDan Grigorescu

Lucrări monumentale:
1958 - Monumentul ostaşului român (arhitectura Mircea Anania), Oradea, Bihor;
1961 - Tinereţe, Eforie Nord, Constanţa;
1965 - Maternitate (bronz);
- Reverie (bronz);
- Troiţă (ghips patinat);
1966 - Motiv folcloric (ghips);
- La târg (ghips patinat);
1969 - Coresi, Muzeul de Istorie a Tiparului, Târgovişte, Dâmboviţa;
- Solidaritate (bronz);
1970 - Portret de ţărancă (bronz);
- Tors (bronz);
1973 - In memoriam (bronz);
- Îmbrăţişările (bronz);
- Ana Ipătescu (bronz);
1973, 1975, 1982 - Ciclul icaric (bronz);
1974 - Gărzile patriotice, Drobeta-Turnu Severin, Mehedinţi;
1975 - Pace (bronz);
1977 - Ecaterina Teodoroiu (arhitect Mircea Dîmboianu), Târgu Jiu, Gorj;
1980 - Pavor (bronz);
1980 - 1984 - Magna mater (bronz);
1981, 1984 - Evocare (bronz);
1982 - Minerii, Baraolt, Covasna;
1984 - Pro memoria (bronz);
1987 - Minerii, Baraolt, Covasna.

Portrete:
1959 - Alexa Dumitrache (bronz);
1961 - Ileana Iliescu (bronz);
1968 - Portret de ţărancă (bronz);
1970 - Prinţesa dacă (bronz) Domniţa (bronz);
1971 - Ana Ipătescu (bronz);
1982 - Maria Bordanache (bronz).

Lucrări în colecții publice:

Premii şi distincţii:
1953 - „Medalia muncii” la Expoziţia de stat a Artelor Plastice, Bucureşti;
1956 - Premiul al III-lea la Concursul Monumentul eroilor patriei;
1963 - Premiul al II-lea pentru Sculptură din partea Uniunii Artiştilor Plastici din România;
1966 - Premiul al II-lea al Uniunii Artiştilor Plastici din România pentru expoziţia personală 1965;
1968 - Ordinul Cultural cl. a IV-a;
1974 - Primeşte Medalia A 30-a aniversare a eliberării patriei de sub jugul fascist;
1979 - Premiu pentru monumentul Ecaterina Teodoroiu la Festivalul Naţional Cântarea României;
- Premiul I pentru sculptura Evocare;
1980 - Premiul „Ion Andreescu” al Academiei Române pentru portretul Elenei Cuza şi pentru monumentul Ecaternia Teodoroiu;
1981 - Premiul I pentru sculptura Evocare la Expoziţia Republicană Festivalul Naţional „Cântarea României”;
1985 - Premiul revistei „Arta”, acordat de Uniunea Artiştilor Plastici din România pentru expoziţia din 1984 de la Sala Dalles.
Iulia Oniță (fostă Moraschi) a fost declarată cetățean de onoare a Municipiului Dorohoi.

Merită să afli și despre

Sugestii: