Iosif ISER, pictor, grafician
Iosif Iser (Iosif Isidor Rubinsohn) s-a născut la data de 21 mai 1881, București si a încetat din viata la data de 25 aprilie 1958, la București.
Fiul unui contabil, a urmat liceul la Ploiești, iar din vânzarea primelor sale lucrări de grafică a strâns suma necesară pentru a pleca la studii la München. Inițial a dorit să studieze arhitectura, dar s-a orientat către pictură, frecventând atelierul lui Anton Ažbe și apoi cursurile Academiei Regale din München. A realizat copii după Tintoretto și Rubens, aprofundând desenul, compoziția și culoarea.
A legat prietenii cu artiști români precum Ștefan Popescu, Ipolit Strâmbu, Kimon Loghi și Constantin Brâncuși.
După München, s-a întors în țară și a publicat desene satirice în presa socialistă – „Facla” și „Adevărul” – abordând conflictul dintre clasele sociale, criticând monarhia și burghezia și subliniind rolul mișcării muncitorești. Desenele sale, realizate în creion, tuș, acuarelă sau laviu, i-au adus renumele de excelent desenator. În 1904 a organizat o expoziție cu lucrări satirice, consolidându-și reputația.
În 1908 a plecat la Paris, unde a frecventat academii libere și a intrat în contact cu mediul artistic modern, petrecând seri în compania lui Pablo Picasso și André Derain. A studiat la Luvru operele lui Tintoretto, Corot și Delacroix și a pictat en plein air în Montmartre, pe malurile Senei și în parcurile pariziene.
Expoziția din 1909 de la Ateneul Român, unde a invitat și pe André Derain, a fost considerată prea avangardistă pentru gusturile epocii.
Începând din 1910 a descoperit Dobrogea și comunitățile tătare, temă care avea să devină emblematică pentru opera sa. A reprezentat familii de tătari, tătăroaice, scene rurale și peisaje aride, folosindu-le adesea ca modele pe Mariana și Paulina. În timpul Primului Război Mondial a realizat numeroase schițe cu soldați și scene de front.
După război a călătorit în Turcia, alături de soția sa, sculptorița Désirée Sterian, fiind fascinat de atmosfera orientală. A pictat odalisce, turcoaice și scene din bazaruri, iar expoziția din 1920 de la Sala Mozart din București a remarcat acordurile vibrante de verde, roșu și negru din lucrările sale.
În anii ’30 a călătorit în Spania (Toledo, Madrid, Burgos, Bilbao), adoptând perspective panoramice și tonuri pământii, luminoase.
În 1937 a fost membru fondator al grupării „Arta”, alături de Nicolae Dărăscu, Gheorghe Petrașcu, Camil Ressu, Jean Alexandru Steriadi și Eustațiu Stoenescu. Criticii au remarcat dinamismul compozițiilor sale, caracterizate printr-un imbold tumultuos și o cromatică expresivă.
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, din cauza originii sale evreiești, a fost exclus din corpul artiștilor plastici și nu a mai beneficiat de sprijin oficial. A continuat însă să picteze scene rurale, odalisce, balerine și arlechini. După război, s-a înscris în Partidul Comunist și a realizat din nou desene satirice, de această dată în publicații precum „Jurnalul de dimineață”, „Libertatea” și „Rampa”.
În imediata apropiere a celui de-al doilea război mondial călătorește mult, diversificându-și tematica. Devine tot mai preocupat de figura umană, realizând nenumărate compoziții cu portret, folosindu-se de orice pretext pentru a include personaje în arta sa, fără să se plafoneze.
După Al Doilea Război Mondial, a pictat din nou teme socialiste, în special portrete de muncitori.
Criticul Alexandru Busuioceanu observa încă din 1932 că arta lui Iser depășea impresionismul, afirmând o viziune intelectualizată în care liniile sintetice concentrează esența formelor.
În perioada interbelică, Iser a călătorit frecvent și a expus în mai multe centre culturale europene:
- Paris – Salon d’Automne
- Berlin – Expoziția Secession (1926)
- Spania
- Dobrogea și Balcic, care i-au inspirat unele dintre cele mai importante lucrări.
În perioada celui de-al Doilea Război Mondial, în ciuda persecuțiilor îndreptate împotriva evreilor, lucrările sale au fost incluse în expoziția „Lumină și culoare” din 1943, alături de artiști precum Gheorghe Petrașcu și Alexandru Ciucurencu.
În perioada postbelică, Iser a continuat să expună internațional:
- New York – 1948
- Bienala de la Veneția – 1954
- Moscova și Leningrad – 1956
- Viena – 1957
Despre propriul proces de creație, Iosif Iser mărturisea: „Nu sunt mulțumit niciodată de ceea ce fac. Lucrez, stric, revin și părăsesc din nou un tablou pe care-l credeam realizat ieri. Când mă aflu în fața pânzei nu mai sunt stăpân pe mine. Eu pictez la temperatură. Fiecare tablou conține sângele și nervii mei, o parte din sufletul meu.”
În 1955 a fost ales membru al Academiei Române. În 1956, la împlinirea vârstei de 75 de ani, Muzeul de Artă i-a organizat o amplă retrospectivă cu aproape 400 de lucrări.
Stilistic, Iser a pornit de la expresionism, cu linii groase și unghiuri ascuțite, predominând tonurile pământoase. Ulterior, influențat de călătoriile în Spania și Orient, a adoptat o cromatică mai luminoasă și compoziții echilibrate, monumentale. În perioada maturității a creat lucrări precum „Tătăroaică din Medgidia” (1913), „Peisaj dobrogean” (1918), „Familie de tătari” (1936), „Tătăroaica” (1936), „Odalisca mare în gri și bleu” (1945), „Arlechin și dansatoare”, „Toledo”, „Autoportret”. După război a realizat și portrete de muncitori, precum „Portretul muncitorului Lăzărescu”.
Prin testamentul soției sale, un lot de aproximativ 400 de lucrări a fost donat statului român, constituind Colecția Iosif Iser din cadrul Muzeului Colecțiilor de Artă din București.
Muzeul de Artă din Craiova deține 5 lucrări ale lui Iosif Iser: Peisaj (guașă pe hârtie - 1935), Autoportret (ulei pe carton - 1952/1953), Odaliscă (ulei pe hârtie - nedatat), Arlechin (ulei pe carton - 1938), Arlechinada (ulei pe carton - nedatat).
„Autoportret cu beretă și trabuc” (ulei pe carton) redă chipul pictorului în lumină caldă, surprins cu o privire directă și un trabuc între buze.
„Muncitorul fruntaș Lăzărescu” (ulei pe carton, 61 × 50 cm) redă, prin expresivitatea lui Iosif Iser, un portret sobru și introspectiv.
„Tătăroaice la Silistra” de Iosif Iser înfățișează două femei în veșminte tradiționale, pe fundalul arhitecturii orientale a orașului.
„Boulogne-sur-Seine” (guașă) prezintă un peisaj urban-industrial, cu pod, apă și siluete de copaci, redate în tonuri estompate și atmosferă melancolică.
„Pușca și glonțul” – Iosif Iser (pastel pe carton, 52 × 66 cm, semnat dreapta jos, în creion, „Iser”) prezintă doi personaje caricaturale, unul ținând o pușcă, celălalt un glonț, pe un fundal portocaliu intens.
„Ofițer român” (caricatură, acuarelă, 28 × 18,5 cm, semnat dreapta jos cu negru) redă, în spirit satiric, prin desenul expresiv al lui Iosif Iser (1881–1958), un militar înconjurat de arme și trofee.
„Serată Pariziană” (ulei pe carton, 52 × 52 cm, semnat dreapta jos, cu negru, „ISER”) redă, în viziunea lui Iosif Iser, o scenă mondenă animată, cu figuri expresive.
„Odaliscă în Șalvari” (guașă și tempera pe hârtie lipită pe carton, 73,5 × 52 cm, semnat și datat stânga jos, cu negru, „Iser, 1935”) redă, în stilul lui Iosif Iser, o figură feminină exotică, cu atitudine sigură și cromatică luminoasă.
„Odalisca în interior” (ulei pe carton, 46,5 × 34 cm, 1942–1944), semnat dreapta sus „ISER”, evidențiază intensitatea cromatică a lui Iosif Iser.
„Egipteancă” (ulei pe carton, 42 × 41 cm, semnat dreapta jos, cu negru, „I. Iser”) redă, în stilul lui Iosif Iser, un portret feminin cu accente orientale.
„Sat Ardelenesc” (1934, guașă vernisată pe hârtie, 33 × 42 cm, semnat și datat dreapta jos, cu negru) redă, în stilul lui Iosif Iser, un peisaj cu case și acoperișuri colorate.
„Odihnă la câmp” (guasă pe hârtie lipită pe carton, 213 × 166 cm, semnată dreapta jos cu negru) de Iosif Iser surprinde un grup de țărani într-un moment de repaus, în mijlocul naturii. Personajele, portul tradițional și atmosfera pastorală definesc scena.
„Femeie cu basma galbenă” (pastel, 63 × 48 cm, semnat dreapta jos cu negru, datat (19)43) evidențiază, prin sensibilitatea cromatică a lui Iosif Iser (1881–1958), un portret feminin expresiv.
„Familie de tătari” (1916–1920, acuarelă și guașă pe hârtie, 49,5 × 67,5 cm) redă trei figuri așezate, în compoziția lui Iosif Iser.
„Țărăncuță cu basma albă”, ulei pe pânză, 32 × 24 cm, semnat lateral dreapta, cu brun „ISER”, evidențiază expresivitatea portretistică a lui Iosif Iser.
„Peisaj din Franța” (ulei pe pânză) înfățișează un cadru rural cu case simple, vegetație densă și o atmosferă gravă, dominată de tonuri închise.
„Portret de femeie” (ulei pe pânză) surprinde o figură feminină redată cu sobrietate și finețe psihologică, prin tonuri calde și modelaj delicat al volumelor, evidențiind sensibilitatea și rigoarea portretistică a lui Iosif Iser.
„Odalisca” (acuarelă și tuș pe hârtie, 34,5 × 25 cm), semnat dreapta jos „Iser”, redă o figură feminină aplecată.
„Familie de țărani”, realizată de Iosif Iser, înfățișează un grup de personaje adunate la baza unui copac, într-un spațiu rural simbolic, marcat de cruci și forme arhitecturale stilizate.
Tătăroaică (1927) prezintă o figură feminină așezată, cu brațele ridicate la cap, într-o compoziție sobră și concentrată, specifică perioadei interbelice a lui Iosif Iser, marcată de interesul pentru tipologii orientale.
„Cimitir turcesc din Constantinopol” prezintă un peisaj dominat de pietre funerare orientale înclinate, grupate într-un spațiu natural auster, cu un copac central și dealuri în fundal.
„Portretul lui Constantin I. Nottara” îl înfățișează pe marele actor așezat într-un fotoliu, într-o atitudine gravă și concentrată.
„Bătrân cobzar” surprinde, prin forța expresivă a lui Iosif Iser, un personaj popular redat cu gravitate și intensitate emoțională.
Femeie în fotoliu galben (guașă cu accente de ulei pe hârtie lipită pe carton, 50 × 65,5 cm, semnat și datat dreapta jos, cu brun, „ISER”, 1933) prezintă un portret feminin relaxat
Nud pe fotoliu (guașă vernisată cu accente de ulei pe hârtie, 47 × 37 cm, semnat dreapta jos, cu negru, „ISER”, datat dreapta sus, 1938) înfățișează un nud feminin așezat.
„Odaliscă în galben” (ulei pe carton) înfățișează o figură feminină așezată, dominată de tonuri calde și contrastante, unde galbenul intens al veșmântului dialoghează cu fundalul roșiatic
„Cafenea turcească” (grafică, 38 × 29 cm) redă, cu linii expresive la Iosif Iser, un grup de bărbați surprinși într-o scenă de conversație cotidiană.
„Bărbierul satului” (guașă pe carton) înfățișează o scenă de interior cu personaje rurale surprinse în jurul actului bărbieritului.
„Bătrân stând în fața cabanei”, realizată de Iosif Iser, prezintă un personaj solitar așezat lângă o construcție modestă, într-un decor dominat de copaci desfrunziți. 
„Cafenea tătărească la Balcic” (laviu pe hârtie) surprinde o scenă de interior cu personaje așezate în jurul unei mese, tratate sintetic, prin contraste fluide și linii sigure.
„Boulogne-sur-Seine” (gouașă / guaache) surprinde un peisaj industrial traversat de apă, cu siluete de fabrici și arbori schematizați, într-o atmosferă melancolică.
„Odalisca în albastru” (guașă pe carton) reprezintă un nud feminin vertical, acoperit parțial de un voal albastru intens, redat cu tușe libere și contraste cromatice expresive.
„Odalisca cu ceașca de cafea” surprinde, în stilul expresiv al lui Iosif Iser, o figură feminină orientală, redată cu tușe calde și atitudine meditativă.
„Plajă la Saint-Malo” (acuarelă pe hârtie) surprinde o scenă animată de litoral, cu personaje dispersate pe nisip, bărci și construcții redate prin tușe rapide și transparențe cromatice.
„Peisaj în Paris” (ulei pe pânză, 33,5 × 46 cm) surprinde o vedere urbană cu statuie ecvestră, ziduri masive și reflexii ale apei, animate de siluete mărunte de trecători.
„Peisaj în Dobrogea” (ulei pe pânză, 50,5 × 62 cm) înfățișează un relief domol cu coline largi, un sat așezat în vale și siluete umane surprinse în prim-plan, integrând viața pastorală în vastitatea peisajului.
„Nud de turcoaică” (ulei pe pânză, 1941) explorează feminitatea prin stilul expresiv al lui Iosif Iser, cu forme robuste, lumină caldă și accent pe gestul natural al modelului.
„Tătăroaică din Medgidia”, realizată în ulei pe carton, surprinde prin austeritatea geometrică și cromatica reținută cu care Iosif Iser redă demnitatea unei femei tătare.
„Asasinarea lui Wechsler” (tuș) surprinde, în stilul expresiv al lui Iosif Iser, figura unui bărbat înspăimântat, surprins într-un gest defensiv, conturat pe un fundal întunecat.
„Plimbare prin Bois de Boulogne” (guașă pe hârtie, 61 × 50 cm, semnat dreapta jos, cu negru, „ISER”) surprinde, în stilul lui Iosif Iser, o alee animată, cu siluete elegante într-un peisaj vegetal luminos.
„Tătărăoaice, 1921” prezintă două femei tătare surprinse în atmosfera caldă și intensă specifică lui Iosif Iser.
„Peisaj la Constantinopol” surprinde forfota portului, în tonalități luminoase și mișcare vibrantă, caracteristice lui Iosif Iser.
„Doi copii șezând” (ulei pe hârtie, 57 × 29,5 cm, semnat dr. sus, nedatat, 1925–1930) surprinde, în cromatica sobră a lui Iosif Iser, două figuri copilărești așezate.
„Autoportret” (ulei pe carton) îl înfățișează pe artist într-o atitudine fermă, cu trabucul între buze și privirea directă, surprins în tonuri dense și modelări viguroase.
„Barbu Lăutaru, 1939” (guașă) surprinde pe lautarul Barbu Lăutaru în straie tradiționale, ținând cobza cu gest calm și demn, într-o compoziție vie.
„Max Wechsler” (creion) surprinde, în maniera fină a lui Iosif Iser, portretul unui bărbat cu mustață amplă, modelat prin umbre delicate. Liniile clare și expresia calmă evidențiază caracterul introspectiv al personajului.
În „Spaniolă cu evantai”, realizată în 1943, Iosif Iser surprinde magnetismul feminin iberic prin contraste puternice, o lumină caldă care modelează corpul și un fundal vibrant.
„Spaniole” (ulei pe lemn) înfățișează trei femei spaniole în costume tradiționale, surprinse în lumini calde și texturi bogate.
„Două Femei Șezând” de Iosif Iser redă două siluete apropiate, modelate din contraste de lumină și umbră, într-o atmosferă intimă.
„Tătăroaică în verde” (ulei pe carton) surprinde, în stilul expresiv al lui Iosif Iser, o figură feminină meditativă, redată prin tușe dense și cromatică sobră, cu accente orientale.
„Compoziție cu spaniole” (ulei pe pânză) reunește trei personaje în costume tradiționale, într-o scenă plină de culoare și teatralitate.
„Ostaș” (1918, ulei pe pânză, 80 × 60,5 cm) îl prezintă frontal, în atac, pe soldatul surprins de Iosif Iser într-o compoziție dinamică și ferm desenată.
„Peisaj cu catedrala Notre-Dame, 1929” (ulei pe pânză) surprinde silueta impunătoare a catedralei văzută peste pod și arbori, într-o lumină calmă modelată în tonuri reci.
„Odaliscă cu văl roșu” (ulei pe carton) înfățișează o tânără odaliscă așezată într-un decor oriental, învăluită de un văl roșu vibrant
„Odaliscă” de Iosif Iser este un pastel pe hârtie ce înfățișează o figură feminină orientală într-o compoziție expresivă, dominată de desenul energic și armonia tonurilor calde.
„Madonă orientală” de Iosif Iser este un portret în ulei pe pânză ce înfățișează o tânără în costum oriental, remarcabil prin echilibrul cromatic, expresivitatea calmă și noblețea figurii umane.
„Două țărănci” de Iosif Iser este un pastel pe hârtie ce reprezintă două femei din mediul rural, într-o compoziție sobră și expresivă, dedicată demnității și autenticității vieții tradiționale.
„Turcoaice culcate în iarbă” (ulei pe carton) surprinde două femei odihnindu-se pe un covor de frunze, într-o atmosferă caldă, modelată în tușe vibrante și volume pline.
„Odaliscă șezând (Dra. Ionescu)” (ulei pe carton) surprinde o figură feminină așezată într-un interior cald, modelată în tușe dense și culori profunde
„Joc țărănesc” (ulei pe lemn) surprinde un grup de dansatori în port tradițional, mișcându-se într-un ritm viu, redat în tușe energice și culori intense
„Odaliscă în balcon” (ulei pe carton) prezintă o tânără odaliscă sprijinită de balustradă, într-o atitudine meditativă, modelată în tușe dense și tonuri calde.
„Spaniolă” (ulei și guașă pe carton, 38 × 28,5 cm) de Iosif Iser surprinde un portret feminin expresiv, construit prin tușe ferme și o cromatică caldă, cu accente orientale specifice artistului.
„Natură moartă cu strachină, 1941” (ulei pe carton) prezintă o compoziție calmă cu o strachină verde, un ulcior galben și câteva obiecte domestice.
„Odaliscă cu mărgele” (ulei pe carton) prezintă o tânără odaliscă într-o postură relaxată, ținând un șirag de mărgele, modelată în culori calde și tușe pastoase.
„Balerină în roșu” (ulei pe pânză) înfățișează o tânără dansatoare odihnindu-se pe un fotoliu, cu rochia roșie contrastând puternic cu fundalul cald.
„Amazoană – Dra. Werner” (ulei pe pânză) prezintă o tânără elegantă, îmbrăcată în ținută de călărie, surprinsă într-o postură calmă și demnă.
„Două balerine” (ulei pe carton) prezintă două dansatoare surprinse în repaus, într-un decor de scenă sugerat prin tuse largi și tonuri adânci.
„Portret de femeie cu țigară” (ulei pe carton) surprinde o tânără cu privire intensă, iluminată de roșul vibrant al fundalului, ținând o țigară într-un gest sigur.
„Natură moartă cu ceainic de argint” (ulei pe carton) surprinde un ceainic masiv, modelat în reflexe metalice, așezat într-un cadru intim cu obiecte domestice.
„Portret de tânăr (fratele dlui Iser)” (guașă) îl surprinde pe adolescent în profil, cu trăsături fine modelate în tușe rapide și sensibile.
„Peisaj din Dobrogea – Balcic” (ulei pe pânză) surprinde dealurile aride și satul adunat la poale, într-o lumină blândă și culori domoale.
„Familie de tătari” (ulei pe pânză) prezintă trei siluete tătare într-un cadru colinar, redat în tonuri sobre și forme sintetizate.
„Arlechin și balerină” (ulei pe carton) îi prezintă pe cei doi protagoniști în costume de scenă, modelați în tușe vibrante și contraste puternice.
„Portret de spaniolă, 1943” (ulei pe carton) surprinde o tânără în costum tradițional, modelată în culori calde și tușe dense.
„Familie de tătari” (ulei pe pânză) reprezintă trei personaje tătare așezate într-un peisaj presărat cu pietre funerare.
„Peisaj din Toledo” (ulei pe pânză lipită pe carton) surprinde casele ocru și colinele luminoase din jurul orașului spaniol, în tușe calme și forme bine delimitate.
„Arlechin în roșu – Paulina” (ulei pe pânză lipită pe carton) o prezintă pe Paulina în costumul roșu de arlechin, cu fața iluminată de tonuri calde și tușe energice.
„Arlechinadă” (ulei pe carton) prezintă arlechinul în costumul galben, văzut din spate, dialogând vizual cu figura feminină luminată frontal.
În „Portretul lui Gala Galaction”, pictat în 1943, Iosif Iser surprinde cu forță expresivă chipul sever al scriitorului, accentuând privirea pătrunzătoare și barba impunătoare.
„Natură moartă cu sfeșnic” (ulei pe pânză lipită pe carton) reunește un sfeșnic baroc și un vas albastru, modelate în tonuri adânci, cu reflexe dense și suprafețe mate.
„Pălăria verde” (1908–1909), de Iosif Iser, guașă vernisată pe hârtie lipită pe carton (72 × 53 cm), semnat stânga jos, cu negru, „Iser”.
„Portretul doamnei Weinberg” (ulei pe pânză) redă calmul unei prezențe feminine surprinse într-o clipă de introspecție.
„Natură moartă cu cească de cafea, 1942” (ulei pe carton) aduce împreună o ceșcuță decorată, un bol și un ulcior metalic, modelate în tușe vibrante și reflexe dense.
„La o cafea” (ulei pe pânză, 35 × 40 cm), semnat stânga jos „ISER”, redă două figuri într-un interior oriental.
„Două odalisce în interior – Paulina și Mariana” (ulei pe pânză) prezintă două tinere odalisc e într-un interior oriental, una cântând la instrument, cealaltă relaxată alături.
„Colecționarul Moise Weinberg” (ulei pe carton) înfățișează un portret direct și sobru, în care expresia calmă și poziția frontală sunt modelate în tușe viguroase și contraste calde.
„Sportiva” (ulei pe pânză) prezintă o tânără într-o atitudine relaxată, surprinsă pe un scaun, modelată în tușe ferme și contraste calde.
„Peisaj din Constantinopol – Sf. Sofia” (ulei pe pânză) surprinde masivitatea Hagiei Sofia între siluete de minarete și copaci frământați de vânt.
„Tătăroaică cu lăută – Odaliscă, 1945” (ulei pe pânză) prezintă o figură feminină orientală surprinsă într-o atitudine meditativă, așezată pe covoare viu colorate.
„Cafeneaua la Balcic” (ulei pe pânză) surprinde atmosfera tihnită a unei încăperi orientale, unde siluete masculine conversează în lumina filtrată a interiorului.
„Tătăroaică cu mărgele, 1941” (ulei pe pânză) prezintă o femeie tătară în port tradițional, modelată în tonuri profunde și accente luminoase.
„Nud” (ulei pe pânză) prezintă o figură feminină monumentală, surprinsă într-o postură introspectivă, construită prin volume robuste și umbre calde.
„Portretul pictorului Jean Léreste, 1943” (ulei pe carton) surprinde figura calmă a artistului, redată prin tușe dense și vibrații cromatice.
„Eleganță (actrița Maria Filotti)” – Iosif Iser (tuș și cărbune pe hârtie, 29 × 19 cm, semnat stânga jos, cu tuș, „ISER”) prezintă o figură feminină stilizată.
„Interior cu două tătărci, 1945” (ulei pe carton) surprinde, în cromatica intensă a lui Iosif Iser, două femei tătare într-un cadru intim: una cântând la instrument, cealaltă relaxată.
„Natură moartă cu mandolină” (tempera, 1941) reunește obiecte dispuse într-un aranjament teatral, definit de culori dense și reliefuri puternice.
„Turcoaică cu ilic roșu” (ulei pe carton) surprinde eleganța orientală într-o interpretare expresivă tipică lui Iosif Iser.
„Doi copii” (ulei pe carton) prezintă, în stilul direct al lui Iosif Iser, doi tineri îmbrăcați rustic, surprinși într-un moment de repaus.
„Arlechin cu chitară” – Iosif Iser (guașă vernisată pe hârtie, 61,5 × 46 cm, semnat și datat dreapta jos, cu brun, „ISER, 1938”) reprezintă un arlechin într-o postură demnă, ținând o chitară lângă el.
„Arlechin cu mandolină” (pastel, 57 × 41 cm) înfățișează un arlechin melancolic, surprins în tonuri reci și delicate, cu gestul fin al cântatului.
„Arlechin” (ulei pe carton) redă, în stilul expresiv al lui Iosif Iser, figura unui tânăr purtând costumul specific, în tonuri roșii și verzi.
„Evantaiul verde” – Iosif Iser (ulei pe pânză, 60 × 50 cm, semnat stânga sus, cu negru, „ISER”) prezintă portretul unei femei elegante, așezată într-un fotoliu verde, ținând un evantai asortat.
„Peisaj din Franța” – Iosif Iser (guașă pe hârtie, 46 × 60,5 cm, semnat și datat stânga jos, în creion, „ISER, (19)30”; semnat și în peniță, stânga jos, „ISER”).
„Peisaj din Silistra” – Iosif Iser (guașă pe hârtie, 36,5 × 54 cm, semnat, datat și localizat dreapta jos, cu brun, „ISER, (19)34, Silistra”) redă o așezare balcanică aflată sub lumina caldă a după-amiezii.
„Două generații” – Iosif Iser (guașă pe hârtie, 47 × 60 cm, semnat și datat dreapta sus, cu brun, „Iser, 1930”) reprezintă două femei – una vârstnică, una tânără – surprinse într-un moment de apropiere emoțională.
„Peisaj din Bretania” – Iosif Iser (guașă pe hârtie, 35 × 52 cm, semnat stânga jos, cu negru, „ISER”) prezintă o scenă pastorală luminoasă, cu copaci înalți, o casă rustică și personaje integrate în natură.
„Daisy pe gânduri (Desirée Sterian Iser)” – Iosif Iser (pastel pe hârtie, 81 × 57 cm, semnat și datat dreapta jos, cu negru, „ISER, 1916”) prezintă un portret introspectiv al unei femei elegante, așezate într-un fotoliu.
„Modelul artistului” – Iosif Iser (ulei pe pânză, 33 × 24 cm, semnat dreapta jos, cu negru, „ISER”) prezintă un nud feminin așezat pe un scaun, înconjurat de un fundal roșu intens.
„Balerină” – Iosif Iser (ulei pe carton, 69,5 × 50 cm, semnat și datat stânga jos, cu negru, „ISER, (19)41”) prezintă figura unei balerine într-o atitudine relaxată, surprinsă în culise, cu o chitară în fundal.
„Fotoliul roșu” – Iosif Iser (ulei pe carton, 40 × 32 cm, semnat stânga jos, cu negru, „ISER”) prezintă un nud feminin așezat într-un fotoliu acoperit cu o țesătură roșie intensă.
„Peisaj din Antibes” – Iosif Iser (ulei pe pânză, 38,5 × 55 cm, semnat dreapta jos, cu negru, „ISER”) surprinde un colț mediteranean dominat de pini cu trunchiuri sculpturale și ramuri arcuite.
„Odaliscă cu mărgele roșii” – Iosif Iser (ulei pe carton, 40 × 31,5 cm, semnat dreapta jos, cu negru, „ISER”) prezintă o figură feminină într-o postură calmă, accentuată de fundalul roșu intens.
„Odalisce în interior oriental” – Iosif Iser (ulei pe carton, 55 × 46 cm, semnat și datat dreapta jos, cu negru, „Iser, (19)45”) prezintă două femei într-un decor oriental.
„Baigneuză” – Iosif Iser (guașă pe hârtie, 66 × 45 cm, semnat și datat dreapta jos, cu negru, „ISER, (19)33”) înfățișează o femeie nudă într-o postură naturală, ținând un prosop.
„Odalisce” (1937, guașă pe hârtie, 44,5 × 61 cm), semnat și datat dreapta jos „Iser, (1937)”, redă două figuri feminine așezate.
„Turci la cafenea” – Iosif Iser (acuarelă pe hârtie, 28 × 40 cm, semnat dreapta jos, cu negru, „ISER”) surprinde o scenă orientală cu două personaje așezate la o cafenea umbrită de arbori.
„Amiază (Les Jardins de Tuileries)” – Iosif Iser (guașă pe hârtie, 65,5 × 50,5 cm, semnat dreapta jos, cu negru, „ISER”) înfățișează o scenă solară din grădinile Tuileries.
„Prizonieri germani” (1918, grafică) surprinde, în linia sintetică a lui Iosif Iser, un convoi de prizonieri conduși de soldați români.
„Natură statică cu vase” – Iosif Iser (ulei pe carton, 32,5 × 46,5 cm, semnat stânga jos, cu negru, „Iser”; datat dreapta jos, cu verde, „(19)41”).
„Odaliscă cu șalvari roșii” – Iosif Iser (ulei pe carton, 79,5 × 52 cm, semnat dreapta jos, cu negru, „ISER”) prezintă o figură feminină în șalvari roșii, integrată într-un decor oriental cald.
„Nud întins” – Iosif Iser (ulei pe pânză, 50 × 61 cm, semnat dreapta jos, cu roșu, „ISER”; datat stânga jos, cu negru, „(19)41”) prezintă un nud feminin într-o poziție relaxată, întins pe un divan.
„Peisaj oriental” – Iosif Iser (ulei pe carton, 39 × 59,5 cm, semnat dreapta jos, cu negru, „ISER”) prezintă o panoramă luminoasă cu țărm, cupolă albă, case roșiatice și bărci cu vele pe apă.
„Pierrot și Colombina” – Iosif Iser (guașă și ulei pe carton, 60,5 × 48,5 cm, semnat dreapta jos, cu alb, „Iser”) surprinde doi personaje de teatru: un Pierrot care cântă la chitară și o Colombină în rochie galbenă.
„Arlechin cu chitară” – Iosif Iser (guașă vernisată pe carton, 41,5 × 33,5 cm, semnat și datat stânga jos, cu negru, „ISER, (19)39”) îl prezintă pe arlechin într-o postură melancolică.
„Tătăroaice la Silistra” (ulei pe pânză, 39 × 35,5 cm, nedatat) este o lucrare în ulei pe pânză care surprinde specificul oriental al Dobrogei, redat prin forme sintetizate și tonuri calde.
„Turcoaice în repaus” (ulei pe carton, 35,5 × 25,5 cm, nedatat) este o lucrare în ulei pe carton care pune în evidență expresivitatea cromatică și plasticitatea viguroasă specifică lui Iosif Iser.
„Familie de tătari” (ulei pe pânză, 194 × 251 cm) surprinde, în maniera expresivă a lui Iosif Iser, un moment din viața tătarilor dobrogeni.
„Arlechin” (1939, guașă pe hârtie cartonată, 35,3 × 25 cm) este o lucrare în guașă care surprinde forța expresivă a desenului și culoarea concentrată, tipice lui Iosif Iser.
„Plajă la Trouville” (creioane colorate și acuarelă, 28,5 × 29 cm, 1908), semnată cu majuscule stg. sus, surprinde o scenă animată de litoral, plină de umor fin și observație atentă.
„Doamnă spaniolă” (guașă pe hârtie cartonată, 31,5 × 25,5 cm), semnată cu majuscule stg. jos, redă o figură feminină într-o postură teatrală, sub o mantie amplă și întunecată.
„La plajă” (1924, gravură cu acul, 14,5 × 18,5 cm), semnat „ISER” și datat 1924, redă figuri pe litoral, în compoziția lui Iosif Iser.
„În împrejurimile Parisului” (creioane colorate și tuș pe hârtie, 35 × 28,6 cm), semnată cu majuscule stg. jos, prezintă o scenă urbană animată, cu personaje surprinse în posturi comice și gesturi teatrale.
Distincții
1955 – Membru al Academiei Române
1954 – Titlul de Artist al Poporului din Republica Populară Română
1952 – Medalia „A cincea aniversare a Republicii Populare Române”
1951 – Titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Române
1968 – Ordinul „Meritul Cultural”, clasa a III-a
Știi mai multe despre Iosif ISER, pictor, grafician? Spune și altora!