Nicolae Cernat – Maestrul sculpturii în lemn din Șușag, Alba

|
36 vizualizări

Nicolae Cernat s-a născut în anul 1892 la Șușag, în județul Alba, unde a trăit și a creat până la sfârșitul vieții, în anul 1986, micile obiecte sculptate de acesta din lemn devenind o emblemă a locului.

Deși din copilărie meșterul îndrăgea sculptura în lemn, din mâinile lui ieșind, chiar de pe atunci, mici obiecte decorative create din lemn de brad, stejar sau ulm, viața nu i-a permis dintotdeauna să trăiască din arta sa.

Nicolae Cernat a lucrat ca pădurar, iar abia după ieșirea la pensie a putut să își dedice timpul creației sale și și-a petrecut bătrânețile cu spiţuluşul (cuțit de sculptat în lemn) în mână, transformând obiectele de uz casnic și gospodăresc în elemente decorative demne de galeriile de artă tradițională.

Din mâinile meșterului ieșeau furci de tors „cu aripi”, căuce, lingurare, linguri cu lanț, tipare de caș, fuse și prâsnele de fus. Pe sub cuțitul său treceau și obiecte făurite de alți meșteri, pe care Nicolae Cernat le ornamenta, cum ar fi fluierele, bâte ciobănești sau cozile de linguri de lemn. Doar puține dintre aceste obiecte erau, însă, menite să fie folosite, majoritatea având funcție decorativă.
Cernat prefera să lucreze cu unelte simple: un briceag, un ferăstrău, câteva dălți de diverse mărimi. Pe cât de simple îi erau instrumentele de lucru, însă, pe atât de complexe sunt ornamentele ce ieșeau din mâinile sale.
Stilul lui Nicolae Cernat este aparte, caracterizat de compoziții ornamentale bogate.

Ornamentele maestrului sunt realizate cu motive geometrice, elementul central fiind adesea cercul, de diferite mărimi, umplut la rândul său cu alte elemente geometrice sau florale. Alte elemente folosite frecvent sunt linia dreaptă, linia frântă, zigzagul, rombul, valul, frunza de stejar, steaua și motivul solar.
Printre cele mai apreciate obiecte din creația lui Cernat sunt furcile de tors „cu aripi”, realizate în maniera specifică Hunedoarei și Mărginimii Sibiului.

Acestea sunt create cu minuțiozitate și atenție la detalii, astfel încât elementele ornamentale duc cu gândul mai degrabă la o dantelărie, decât la o bucată de lemn.

Lingurarul cu lanț este un alt obiect ce se remarcă în opera lui Nicolae Cernat, fiind o creație proprie a maestrului, ce i-a inspirat și continuă să-i inspire pe cei ce doresc să îi calce pe urme. Acesta este alcătuit din mai multe linguri, ce au cozi cu diverse forme, așezate pe un suport. La rândul său, suportul este încadrat de alte două linguri, unite printr-un lanț sculptat din aceeași bucată de lemn ca și lingurile.
Și căucele lucrate dintr-o singură bucată de lemn create de Cernat au o frumusețe aparte, neexistând două la fel în opera sa.

Cozile acestora sunt bogat ornamentate cu șiruri de puncte amplasate pe spațiile goale ale suprafeței netede a cozilor. La rândul său, și corpul fiecărei astfel de piese este bogat ornamentat, prin compoziții ornamentale distincte.

Arta lui Cernat s-a bucurat de o deosebită apreciere încă din timpul vieții meșterului, lucrările sale fiind expuse la expoziții naționale și internaționale de artă populară.

Acesta a obținut numeroase premii, dintre care amintim Premiul I la Expozițiile bienale republicane de artă populară din 1966 și 1969, Premiul I și diploma de onoare a Primului festival și concurs internațional de folclor „România ‘69”, medalia de aur la Expoziția Republicană de artă populară, titlul de laureat la ediția din 1977 a Festivalului național „Cântarea României”.
La împlinirea vârstei de 80 de ani, pentru recunoașterea meritelor sale, maestrului Cernat i s-a organizat o expoziție personală în holul Universității cultural-științifice din București.
Și după trecerea în neființă a meșterului opera sa continuă să fie apreciată, atât chipul, cât și poze ale obiectelor create de acesta fiind tipărite pe cărți poștale reprezentând comuna Șușag. Tot în semn de apreciere pentru contribuția sa la dezvoltarea și recunoașterea artei populare românești, în prezent, o stradă din Comuna Șușag îi poartă numele.

Lucrările meșterului pot fi admirate în muzee precum Muzeul satului și de artă populară din București, Muzeul Național Brukenthal din Sibiu și Muzeul orășenesc din Sebeș. Și casa lui Cernat din Șușag a fost transformată în muzeu, pentru ca doritorii să îi poată vedea îndeaproape lucrările chiar în locul unde acestea au fost făurite.
Moștenirea maestrului Cernat este continuată de nepotul acestuia, Ioan Cernat, care a inițiat mai mulți elevi din Șușag în tainele sculpturii în lemn.

Merită să afli și despre

Sugestii: