Olivia Tima, creatoarea de țesături de pe Valea Arieșului

|
72 vizualizări

Olivia Tima, meșter popular care a țesut mai bine de 60 de ani, s-a născut pe 6 iunie 1937 în Sălciua, județul Alba și a trecut în neființă în august 2021.

Comuna Sălciua face parte din Mocănimea Munților Apuseni din punct de vedere etnografic. Se impune a face o distincție între mocan și moț: trăsăturile de personalitate, portul și obiceiurile îl diferențiază pe mocan de moț/țop: …Mocanul este mai vioi la petrecere și mai puțin crâncen ca moțul, mai deschis la suflet și mai sincer….

Reprezentativă pentru arta populară din Munţii Apuseni, creatoarea Olivia Tima s-a făcut remarcată prin frumuseţea ţesăturilor şi cusăturilor realizate de ea, frumuseţe ce rezidă în îmbinarea culorilor, în realizarea meşteşugită a decorului, care se încadrează, în specificul artei populare de pe Valea Arieşului. Ţesăturile lucrate de ea (ştergare, tinde, lepedeie de lână sau bumbac, măsăriţe din aceleaşi materiale etc) au făcut şi fac şi astăzi parte din inventarul obiectelor folosite de locuitorii acestei zone. Prin frumuseţea lor aceste obiecte viu colorate aduc un plus de strălucire interiorului țărănesc.

Aceste piese au fost executate prin tehnici străvechi cu unelte simple şi puţine. Ele sunt ţesute în război, fiind decorate prin „alesături”. Ţesutul în două şi patru iţe, cu rostul închis sau deschis, reprezintă tehnica folosită în execuţia covoarelor, ştergarelor, feţelor de masă. Țoalele sau straiele sunt îngroşate la piuă. Aproape toate ţesăturile sunt decorate în război cu motive geometrice alese sau sunt realizate din neveditură (la feţele de masă albe de bumbac). Predomină vărgile simple sau care încadrează motive geometrice: roata (rombul), cârligul, crucea, pupii, pieptenele, dârguţul.

Olivia Tima a deprins meşteşugul ţesutului de la mama şi bunica ei, pe un război de ţesut construit de un meşter din localitate, în anul 1890. Regretata Olivia Tima a reuşit să aducă ţesutul și cusutul la rang de artă, atât prin tehnicile folosite, cât şi prin varietatea tipurilor de ţesături executate. Şi absolut totul, începând de la prelucrarea firului de lână, in sau cânepă şi până la vopsirea şi realizarea ţesăturii, era prelucrat manual. Olivia Tima a putut observa şi experimenta îndeletnicirile casnice încă din copilărie. Ţesutul pânzei în două sau patru iţe, cu rostul deschis sau închis, alesul motivelor cu mâna sau prin năvădire, brodatul la fir, pe muchia creţurilor şi în cruci sunt tehnici pe care şi le-a însuşit cu multă răbdare de la mama sa şi de la femeile pricepute din sat.

Ca învăţătoare la Şcoala generală din Sălciua, Olivia Tima a fost preocupată nu numai de salvarea şi perpetuarea unor străvechi îndeletniciri casnice, ci şi de transmiterea acestora tinerei generaţii. În anul 1980 a adus în şcoală un război de ţesut şi a iniţiat primul cerc de ţesături - cusături, cu 15 elevi, iar din anul 2000 a mutat cercul în propria sa casă, lucrând cu grupe de câte 5-6 elevi. În cadrul gospodăriei, copiii au a cunoscut atât tainele ţesutului şi brodatului, cât şi uneltele specifice prelucrării fibrelor textile, dar şi colecţia de piese tradiţionale pe care o deţinea meştera populară.

Expoziții și oncursuri la care a participat Olivia Tima
Expoziţiile organizate la Muzeul Ţăranului Român şi la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureşti, la numeroase ediţii, Festivalul Culturii şi tradiţiilor populare – Cluj Napoca, Târgul meşterilor populari – Sibiu, mai multe ediţii, Târgul meşterilor populari – Vâlcea, mai multe ediţii, Festivalul „Serbările Transilvane” – Cluj Napoca, Festivalul „Cântarea României”, ediţiile 1985, 1986, 1987, 1988, 1989 - toate fazele, Expoziţia Naţională „Ştergarul Românesc”, Concursul „Datini Străbune”, Concursul „Pământ Străbun”, Târgul de Turism de la Albac, ediţia I şi a II-a, Târgul de pe Muntele Găina. În anul 1995, doamna Olivia Tima a fost primită în Academia Artelor Tradiţionale de la Sibiu, iar în anul 2000 a fost protagonista unui film documentar realizat de Muzeul ASTRA din Sibiu.

În 2011 Olivia Tima a primit titlul de „Tezaur uman viu”.

Acest titlul onorific poate fi conferit acelor persoane care sunt recunoscute de către comunitate drept creatoare şi transmițătoare de elemente ale unui domeniu al patrimoniului cultural imaterial, în forma şi cu mijloacele tradiționale nealterate.

În activitatea sa, Olivia Tima foloseşte materie primă de origine vegetală sau animală provenită din gospodăria proprie şi prelucrată în gospodăria proprie. Foloseşte în mod special lână de oaie şi fibre textile vegetale. Sălciuanii şi-au creat de-a lungul timpului o amprentă bine definită în ceea ce priveşte modelele sau culorile folosite în ţesături, dând nu numai valoare artistică respectivului obiect, ci şi spectaculozitate şi specific local. Şi azi, ca şi în trecut, obiectele realizate aici, începând de la portul popular, până la banale prosoape de bucătărie, înmagazinează în ele o zestre de informaţii locale impresionantă. După culoare, model sau vârstre (dungi), ţesătura respectivă te poate conduce spre identificarea zonei etnoculturale din care provine, toate aceste aparent mici detalii putând fi un adevărat „buletin de identitate” al deţinătorului.

Doar aici, la Sălciua, Olivia Tima a păstrat obiceiul de a folosi coloranți naturali care dau culori specifice, după cum urmează: negru cu coajă de arin, roşu închis cu coajă de măr sălbatic, galben cu coajă şi frunză de mesteacăn, nuanţe de bej cu coajă de ceapă. În toate cazurile, pentru a fixa culoarea, foloseşte un minereu denumit popular „calaican” sau „galaican”. Misiunea doamnei Olivia Tima de a salvgarda, păstra şi transmite patrimoniul cultural imaterial specific zonei în care își desfăşoară activitatea se manifestă atât prin identificarea şi conservarea unor obiecte şi ustensile tradiţionale specifice prelucrării materialelor textile şi animale, cât şi prin valorificarea unor reţete specifice pentru vopsirea naturală a fibrelor şi pentru culegerea şi valorificarea obiceiurilor şi tradiţiilor specifice comunei Sălciua.” Prof. DANIELA FLOROIAN, Director al Centrului de Cultură „Augustin Bena” – Alba

Tot ce am făcut, am făcut din plăcere. Nu m-o obligat nimeni, n-am făcut să-mi dea cineva ceva, nici bani, nici diplome. Eu ţes şi cos orice din casa ţăranului din Sălciua. Lucrez de când mă ştiu. Am învăţat de la mama mea arta ţesutului şi a cusutului. Aceea o fac: ţes, cos, fac costume populare, măsăriţe (feţe de masă), tindee (ştergare de perete) şi lepedee (pături) cum le numesc moţii. Eu aş putea zice că la mine munca îi mai mare decât pasiunea, e o patimă”, Olivita Tima

Merită să afli și despre

Sugestii: