Laurențiu Stan, pictor
Laurențiu Stan s-a născut în data de 7 octombrie 1910, în localitatea Letea Veche, județul Bacău, și a încetat din viață în data de 1 martie 2001, în localitatea Constanța.
Laurențiu Stan a urmat școala primară în Bacău, iar liceul la Bacău și Piatra Neamț.
În 1928 a fost admis direct în anul antepenultim la Academia de Arte Frumoase din București, în clasa profesorului C. Artachino. Artistul își amintea astfel momentul admiterii: „…pentru intrarea la Belle Arte, am dat un examen de aptitudini, fiind primit în antepenultimul an. Clasa în care am fost repartizat era îndrumată de Artachino; cealaltă de Camil Ressu.”
Ulterior a frecventat cursurile Academiei particulare a pictorului C. Vlădescu, unde mediul artistic era organizat pe criterii considerate mai stimulatoare, în același atelier lucrând atât începători, cât și artiști consacrați. Acolo i-a avut profesori pe G. Petrașcu, N. Tonitza, Fr. Șirato și Oscar Han, cu care a realizat inclusiv studii de mulaj.
După anul 1932 a participat constant la Salonul Oficial de Primăvară și Toamnă, cea mai importantă manifestare artistică națională organizată de Ministerul Cultelor și Artelor. Datorită participării continue între 1932 și 1941 și a premiilor obținute în perioada 1935–1937, a dobândit calitatea de membru permanent al Salonului Oficial.
În paralel cu studiile artistice a urmat și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, obținând licența în istorie și geografie.
„Autoportret” (1940, ulei pe carton) – Laurențiu Stan prezintă artistul așezat la masă, citind, într-o scenă de interior redată în tonuri calme.
În anul 1941 s-a căsătorit cu profesoara Tiberia Serbescu, fiica învățătorului, prozatorului și publicistului D. Serbescu-Lopătari.
Între 1941 și 1945 a fost mobilizat pe front.
După război s-a înscris în Sindicatul Artiștilor Plastici și a participat, în 1947, la o expoziție de grup organizată la București, aceasta fiind ultima sa prezență expozițională până după anul 1989. În deceniile următoare s-a dedicat în principal activității didactice, activând ca profesor de geografie până la pensionare.
După o întrerupere de aproximativ două decenii, și-a reluat activitatea artistică. La îndemnul pictorului Ilie Boca, s-a reînscris în Uniunea Artiștilor Plastici – filiala Bacău și a organizat, în 1991, prima sa expoziție retrospectivă în galeriile Muzeului de Artă Bacău.
Tot din anul 1991 a început să publice în presa locală, în cotidianele „Deșteptarea” și apoi „Monitorul de Bacău”, unde a susținut rubricile „Însemnări de atelier” și „Rememorări”.
Începând din 1994, a locuit în Constanța, continuând însă colaborarea cu presa băcăuană.
Destinul său s-a intersectat cu marile frământări ale secolului XX. Copilăria i-a fost marcată de Primul Război Mondial, iar în timpul celui de-al Doilea Război Mondial a participat direct la evenimentele epocii. Ulterior, instaurarea regimului comunist i-a influențat decisiv parcursul artistic.
Conștient de responsabilitatea morală a artistului, Laurențiu Stan a ales să se retragă din viața artistică publică, considerând că „artistul trebuie să fie în miezul adevărului și menirea lui este să-l facă să strălucească pentru semenii lui”.
„Portret de gheişă” (ulei pe pânză, 92 × 65,5 cm) – Laurențiu Stan prezintă o femeie așezată frontal, în kimono roșu, pe fundal decorativ floral; lucrarea este semnată.
„Cap de copil, Mădălina” (1978, ulei pe carton) – Laurențiu Stan prezintă portretul frontal al unei fetițe cu păr scurt și rochie roșie.
Expoziții personale
2010 – „Centenar Laurențiu Stan”, expoziție retrospectivă, Muzeul de Artă Bacău
1993 – „Închinare”, Muzeul de Artă Bacău, Galeria „Alfa”, 91 lucrări pictură ulei pe sticlă
1992 – Muzeul de Artă Bacău, 59 lucrări pictură ulei, 40 lucrări grafică
1991 – Galeria Muzeului de Artă Comănești, 50 lucrări pictură ulei, 20 lucrări grafică
1991 – Expoziție retrospectivă, Muzeul de Artă Bacău, 120 lucrări pictură ulei și 100 lucrări grafică
1936 – București, ulei și grafică, 25 lucrări, sală închiriată pe strada Academiei
1934 – Bacău, expoziție cu 40 lucrări (ulei pe pânză și carton), sală improvizată
Expoziții de grup
1994 – „Saloanele Moldovei”, Galeria Muzeului de Artă Bacău, organizator U.A.P.
1993 – „Comemorarea orașului Bacău”, Galeria „Alfa” Bacău, organizator Muzeul de Artă Bacău
1992 – „Saloanele Moldovei”, Galeria Muzeului de Artă Bacău, organizator U.A.P.
1991 – „Bacăul de altădată”, Galeria Muzeului de Artă Bacău
1991 – „Saloanele Moldovei”, Galeria Muzeului de Artă Bacău
1947 – Expoziție de grup, Sala Dalles, București
1936 – Salonul de Toamnă organizat de „Curentul Artistic Românesc”
1933–1940 – Salonul Oficial de Pictură și Sculptură, București, Galeria de la Șoseaua Kiseleff
1932–1940 – Salonul Oficial de Desen și Gravură, București, Galeria de la Șoseaua Kiseleff
Lucrări în colecții publice
Lucrări ale artistului se păstrează în colecții ale unor instituții muzeale și culturale din România, între care:
Muzeul de Istorie Bacău – „Revoltă”, triptic, ulei pe pânză
Muzeul de Istorie Bacău – „Momentul Luduș 1944”, ulei pe pânză
Muzeul de Artă Bacău – „Bacăul de altă dată – Piața veche”, ulei pe carton
Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău – „Margine de târg”, ulei pe carton
Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău – „Biserică de cartier”, ulei pe carton
Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău – 12 schițe realizate între 1934 și 1938, reprezentând atmosfera Bucureștiului
Biblioteca Județeană „Vasile Voiculescu” Buzău – portretul „D. Serbescu-Lopătari”
Sursa texte si imagini - www.laurentiu-stan.ro
Știi mai multe despre Laurențiu Stan, pictor? Spune și altora!