Constantin Vlădescu, pictor
Constantin Vlădescu s-a născut in anul 1890, București, si a încetat din viata in anul 1951.
Născut într-o familie înstărită, Constantin Vlădescu și-a urmat formația artistică la Academia Julien din Paris, unde a studiat timp de nouă ani, ultimii doi în calitate de bursier al statului francez. Experiența occidentală i-a influențat decisiv concepția despre artă, pe care a înțeles-o ca pe un domeniu ce trebuia să evolueze liber, în afara rigorilor stricte ale mediului academic tradițional.
Inspirat de acest model, a întemeiat în țară o academie liberă de pictură și sculptură, în cadrul căreia a predat alături de artiști de marcă precum Petrașcu, Șirato, Tonitza, Petrescu-Drăgoe, Frederick Storck și Ion Jalea. Academia, înființată în 1929, a funcționat timp de zece ani și a reprezentat un spațiu alternativ de formare artistică, deschis noilor direcții și spiritului modern.
Constantin Vlădescu a fost un apropiat al lui Tonitza, alături de care a petrecut aproape doi ani în lagărul de la Kirdjali, după ce au fost luați prizonieri în războiul balcanic. Relația lor a fost una profundă, iar Tonitza l-a îndemnat să scrie critică de artă. Vlădescu a urmat acest sfat și s-a implicat activ în viața artistică, nu doar prin creația sa, ci și prin reflecția critică și prin susținerea și protejarea creației artistice.
A expus la Salonul Oficial începând din 1926 până în 1945, fiind o prezență constantă și apreciată în epocă. Cu toate acestea, în ciuda activității sale intense și a reputației de care s-a bucurat în timpul vieții, a căzut ulterior aproape complet în uitare.
„[…] picta negrăbit, cu un aport de cerebralitate neobișnuit în epocă, parcă strunindu-și puterile pentru un timp mai prielnic harului său pentru compoziție. Un timp care n-a mai venit.” Tudor Octavian, Pictori români uitați
„Portret” (ulei pe pânză, 90 × 70 cm) prezintă o figură feminină așezată, cu atitudine calmă și expresie rezervată, redată într-o lumină caldă de interior.
„Flori” (ulei pe pânză, 39 × 34 cm, semnat stânga jos, Colecția Damian Florea) prezintă un buchet de garoafe în tonuri calde, în maniera picturală a Constantin Vlădescu.
„Peisaj” (ulei pe pânză, 60,5 × 70 cm) redă o gospodărie rurală cu zid de piatră, anexe joase și un car sprijinit lângă intrare, integrate într-un cadru luminos de vară.
„În căutarea formulei” (ulei pe carton, 76 x 97 cm, semnat stânga jos, cu maro, C. Vlădescu) redă, în viziunea lui Constantin Vlădescu, un savant concentrat asupra experimentului.
„Inovatorii” (ulei pe pânză, 84 x 102 cm, semnat dreapta jos, cu roșu, C. Vlădescu) surprinde, în compoziția lui Constantin Vlădescu, trei muncitori analizând o piesă mecanică.
„Vestea cea mare” (cărbune pe hârtie, 46 x 58 cm, semnat stânga jos, în creion, C. Vlădescu, localizat și datat 1948, pe spate) redă, în viziunea lui Constantin Vlădescu, o scenă de familie animată.
„Case din Sighișoara” (ulei pe carton, 30 × 25 cm) surprinde un colț de stradă cu locuințe vechi, fațade colorate și acoperișuri în pantă, tratate printr-o pensulație pastoasă.
Creola (ulei pe pânză) prezintă un nud feminin așezat, redat cu volume ferme și cromatică caldă, într-un interior decorativ cu motive stilizate, unde tensiunea dintre privire și postură definește expresivitatea lucrării lui Constantin Vlădescu.
Expoziții
1945 – Salonul Oficial
1944 – Salonul Oficial
1943 – Salonul Oficial
1942 – Salonul Oficial
1941 – Salonul Oficial
1940 – Salonul Oficial
1939 – Salonul Oficial
1938 – Salonul Oficial
1937 – Salonul Oficial
1936 – Salonul Oficial
1935 – Salonul Oficial
1934 – Salonul Oficial
1933 – Salonul Oficial
1932 – Salonul Oficial
1931 – Salonul Oficial
1930 – Salonul Oficial
1929 – Salonul Oficial
1928 – Salonul Oficial
1927 – Salonul Oficial
1926 – Salonul Oficial
Știi mai multe despre Constantin Vlădescu, pictor? Spune și altora!