Lucia DEM(ETRIADE) BĂLĂCESCU, pictor
Lucia Dem Bălăcescu s-a născut la data de 22 ianuarie 1895, la Bucureşti, si a încetat din viata la data de 5 noiembrie 1979, la Bucureşti.
A studiat, în particular cu pictorii Gh. Petraşcu şi Eustaţiu Stoenescu, apoi la Institutul „Buser” din Elveţia (1913), Şcoala de Belle Arte din Bucureşti (1915), Academia „Ranson” (1921) şi Academia „Julian” (1921) din Paris, cu marii artişti Ipolit Strâmbulescu, Dimitrie Serafim, Pedro Coreja D`Arnja, Othon Friesz sau Fritz Gilsi.
Eugen Ionescu spunea despre lucrările sale ca a o viziune naiva si un colorit influențat de fovism.
În 1919 a expus în țară, cu sprijinul Olgăi Greceanu și Ninei Arbore, în cadrul Asociației Femeilor Pictore și Sculptore. După absolvirea studiilor bucureștene, a plecat la Paris, unde a urmat cursurile Academiei Ranson și Academiei Julian (1921), precum și ale Academiei Grand Chaumière, Academiei Moderne și Academiei Cubiste.
A studiat cu artiști precum Othon Friesz și Fritz Gilsi, intrând în contact cu diferite curente moderne, influențe care i-au marcat stilul printr-o prospețime cromatică și o sensibilitate modernistă distinctă.
Și-a organizat prima expoziție personală în 1926, prezentând peisaje, naturi statice și nuduri realizate în guașă, pastel și acuarelă, urmată de numeroase alte expoziții în țară și în străinătate. În 1929 a obținut medalia de bronz la Expoziția Internațională de la Barcelona. A participat constant la Salonul Oficial din București și la numeroase expoziții de grup.
Din anii ’50 a folosit cu precădere tehnica uleiului, adaptându-se contextului artistic al epocii, fără a-și abandona însă stilul personal, cunoscut drept „stilul LDB”, care combina elemente avangardiste cu o abordare aparent naivă, cu accente imaginare, grotesce sau onirice.
A expus în cadrul grupărilor Arta Nouă, Criterion, Grupul Plastic 1934 și Corpul Artiștilor Plastici. După 1966 a revenit la temele care o consacraseră în perioada interbelică: portrete, scene de interior, naturi statice și peisaje.
Printre lucrările reprezentative se numără „Șeherezada” (1937–1957), „Scuar bucureștean”, „Curiozitate”, „Casă veche din București”, „Mangalia”, precum și „Iarna în Cișmigiu”, ulei pe carton.
Alături de pictura pe pânză, a desfășurat o intensă activitate de grafică de carte. A ilustrat Cartea cu jucării și Ce-ai cu mine, vântule? de Tudor Arghezi (1931), Corigent la limba română de Ion Minulescu, Un port la răsărit de Radu Tudoran și peste 200 de ilustrații pentru Decameronul de G. Boccaccio. Pentru ilustrațiile realizate la poezii traduse din Charles Baudelaire a primit Premiul Academiei Române în 1939. Pentru lucrările dedicate lui Tudor Arghezi a obținut un premiu la Praga în 1938.
A debutat ca publicistă în 1937, în ziarul „Timpul”, colaborând cu „Le Moment”, „Bis”, „Vremea” și „Astra”, unde a publicat cronici plastice, articole culturale și impresii de călătorie. A publicat volumele memorialistice „În noul Paradis” (1942), în care a descris experiența ocupării Basarabiei de către sovietici, și „Destăinuiri antiliterare” (1979), ambele ilustrate cu desene proprii.
A fost o prezență activă în viața culturală interbelică, frecventând Sindicatul Artelor Frumoase, Asociația Femeilor Pictore și Sculptore, Contimporanul și Criterion. Eugen Ionescu a remarcat la lucrările sale o viziune naivă și un colorit influențat de fovism.
În 1974 a primit Premiul „Ion Andreescu” al Academiei Române, ca recunoaștere a contribuției sale la arta românească și la promovarea acesteia peste hotare.
Dan Grigorescu aprecia despre ea: „De o mereu tânără expansivitate și exuberanță, chibzuind, în același timp, asupra dreptei măsuri, a echilibrului desăvârșit, Micaela Eleutheriade se înscrie pe deplin artei românești...”
Iar Dragoș Morărescu și Petre Oprea afirmau: „Există un stil Lucia Dem. Bălăcescu pe care artista l-a încetățenit în domeniul plasticii românești, delimitat de neclintitele borne ale temperamentului său, stabilind o zonă proprie, ce face parte dintr-o istorie a noastră, care urcă dintr-un strat nealterat al spiritualității, la interferența artei românești cu cea europeană.”
Prin testament a donat Muzeului Național de Artă al României 304 lucrări, dintre care peste o sută au fost prezentate într-o amplă expoziție la Muzeul Colecțiilor de Artă, ilustrând întreaga evoluție a creației sale, de la primul desen din 1914 până la peisajele marine din 1976.
„Eleganță” – Lucia Demetriade Bălăcescu (ulei pe pânză, 65 × 53,5 cm, semnat și datat dreapta sus, cu negru, „LDB, (1)938”) redă portretul unei femei cu atitudine calmă și rafinată.
„Ultimul musafir” (ulei pe carton, 54 × 65,5 cm) surprinde o scenă teatrală, cu personaje stilizate și gesturi suspendate, desfășurată într-un interior cu draperii grele și lumină dramatică.
În „Sat la poalele dealului”, Lucia Dem Bălăcescu redă un peisaj rural liniștit, realizat în creioane colorate, cu case și livezi.
„Spaniola” (ulei pe pânză, 1971) evidențiază expresivitatea decorativă a artistei Lucia Dem. Bălăcescu, cu figura feminină stilizată, fond roșu intens și accente albe vibrante, creând o compoziție exotică, plină de ritm și feminitate.
„Vază cu flori” (ulei pe pânză) reflectă cromatica exuberantă caracteristică artistei Lucia Dem. Bălăcescu, cu un buchet viu colorat așezat într-o vază roz, pe un suport decorativ, într-o compoziție plină de ritm, contraste energice și prospețime.
„Peisaj din Subcarpați” (tempera pe hârtie, 20,5 × 29 cm, semnat dreapta jos cu roșu) evocă, prin Lucia Dem Bălăcescu, armonia luminoasă a vieții rurale.
„Flori ciudate”, de Lucia Dem. Bălăcescu (ulei pe carton, 81 × 63 cm), compune un decor simbolic, cu accente decorative și transparențe grafice.
„Tânără” de Lucia Dem Bălăcescu este un portret în ulei pe carton, care înfățișează o tânără așezată, într-o compoziție expresivă.
„Slatina” (ulei pe pânză lipită pe carton, 1969) surprinde un peisaj colinar cu case și o biserică, redat în tușe expresive și culori intense.
„Pisica și papagalul” (tehnică mixtă, 25 × 33,5 cm, semnat stânga jos cu brun, datat (19)31) surprinde, în atmosfera intimă a Luciei Dem Bălăcescu (1895–1979), un interior cu masă, colivie și silueta atentă a pisicii.
„Calea Moșilor” (ulei pe carton) redă un colț urban bucureștean, cu case, personaje și arbori de toamnă, surprinse într-o perspectivă vie și narativă.
„Interior” (ulei pe pânză) prezintă o scenă domestică cu mobilier, obiecte decorative și personaje integrate armonios într-un spațiu intim.
„Ghiveci cu flori” (ulei pe pânză) prezintă un aranjament floral amplasat central, redat prin tușe energice și contraste cromatice puternice.
„Însurăţei – Viena” (ulei pe pânză, 1976) înfățișează un cuplu într-o trăsură, surprins într-o scenă festivă, cu accente decorative și personaje stilizate.
„Iași” (ulei pe carton, 1975) surprinde orașul într-o viziune vibrantă, plină de culoare, caracteristică artistei Lucia Dem. Bălăcescu, cu acoperișuri luminoase, vegetație abundentă și siluete de biserici integrate într-un peisaj viu și decorativ.
„Grădina interioară – Antim” (ulei pe carton, 1952) redă atmosfera calmă a mănăstirii în stilul decorativ al Luciei Dem. Bălăcescu, cu vegetație abundentă, jocuri de lumină și siluete monahale ce animează discret peisajul intim și armonios.
„Natura moartă cu scoică” (ulei pe carton) prezintă o compoziție statică; în viziunea Luciei Demetriade-Bălăcescu, tonurile calde și formele echilibrează ansamblul.
„Dans românesc” (ulei pe pânză, 1976) surprinde vitalitatea tradițională în stilul decorativ al Luciei Dem. Bălăcescu, cu personaje în port popular, mișcări ritmice și un fundal albastru intens care amplifică dinamismul și bucuria scenei.
„Grădina Caragea” (ulei pe carton) redă un peisaj vegetal; în viziunea Luciei Demetriade-Bălăcescu, tonurile verzi și volumele conturează scena.
„Primăvara” (ulei pe carton) evocă un peisaj luminos; în viziunea Luciei Demetriade-Bălăcescu, verdele intens și accentele florale animă scena.
„Corp de gardă – Sinaia” (ulei pe pânză lipită pe carton, 1970) redă farmecul montan în maniera decorativă a Luciei Dem. Bălăcescu, cu volumetrii simplificate, acoperișuri roșii și pini ritmați, toate integrate într-un peisaj compact, plin de culoare și vitalitate.
„Portretul doamnei Colibaș” (tehnică mixtă pe pânză, 54 × 46 cm) surprinde un portret feminin expresiv, cu desen accentuat și cromatică vibrantă, realizat de Lucia Dem Bălăcescu.
„Suceava” (ulei pe carton, 1966) combină peisajul urban cu viața cotidiană în stilul ludic al Luciei Dem. Bălăcescu, cu clădiri colorate, figuri dinamice și accente naive care surprind energia orașului într-o compoziție viu ritmată și expresivă.
„Malbork – Polonia” (ulei pe carton, 1966) surprinde monumentalitatea gotică a locului în stilul decorativ al Luciei Dem. Bălăcescu, cu forme simplificate, culori calde și personaje dispersate, creând o scenă animată, plină de farmec narativ.
„Până ieri la Grivița Roșie” (ulei pe carton) surprinde animația străzii în maniera vivace a Luciei Dem. Bălăcescu, cu grupuri de copii și adulți în mișcare, culori contrastante și o atmosferă urbană plină de energie și candoare narativă.
„Mănăstirea Văratic” (ulei pe carton, 1956) evocă atmosfera liniștită a așezării monahale în stilul cald și decorativ al Luciei Dem. Bălăcescu, cu vegetație abundentă, volume luminoase și personaje mici ce animă discret peisajul idilic.
„Vas cu flori” prezintă un buchet bogat de flori multicolore, așezate într-un vas cu toartă, pe un fundal închis ce pune în valoare cromatica intensă. Compoziția echilibrată și pasta expresivă reflectă sensibilitatea decorativă a Luciei Demetriade Bălăcescu.
„Copiii omagiază pe artiști” (ulei pe pânză, 1975) exprimă exuberanța copilăriei în stilul festiv al Luciei Dem. Bălăcescu, cu figuri colorate, gesturi afectuoase și o scenă plină de bucurie, unde personajele se adună în jurul artiștilor pentru a le aduce flori.
„Cisnădioara” (ceracolor și accente de ulei) surprinde farmecul satului transilvănean în maniera poetică a Luciei Dem. Bălăcescu, cu forme simplificate, culori blânde și personaje stilizate care animă discret peisajul amplu și luminos.
„Curte” (ulei pe carton) redă farmecul rustic în stilul cald și decorativ al Luciei Dem. Bălăcescu, cu gospodării luminoase, copaci colorați și o figură solitară care animă compoziția, creând o atmosferă familiară, plină de vitalitate și simplitate idilică.
„Peisaj moldovenesc” (ulei pe pânză) surprinde dealurile ondulate și satele luminoase în stilul decorativ al Luciei Dem. Bălăcescu, cu linii naive, culori proaspete și ritmuri vegetale ce creează o scenă plină de armonie și vitalitate rurală.
„Mangalia veche” – Lucia Demetriade Bălăcescu (ulei pe pânză, 41,5 × 61 cm, semnat și datat stânga jos, cu brun, „LDB, (19)44”) înfățișează un cartier vechi, animat, cu case albe, grădini și străzi pline de trecători.
„În oglindă” – Lucia Demetriade Bălăcescu (pastel și cărbune pe hârtie, 48,5 × 67 cm, semnat dreapta jos, cu roșu, „LDB”) prezintă un nud feminin surprins într-o ipostază intimă, privind într-o oglindă.
„Peisaj la Câmpulung ’64” (ulei pe carton, 46 × 34,5 cm, 1964) surprinde, în stilul liber și cromatica vibrantă a Luciei Dem. Bălăcescu, un colț de așezare musceleană, cu case risipite, dealuri verzi și scene de viață rurală.
„Crini de iarnă” – Lucia Demetriade Bălăcescu (ulei pe carton, 61 × 74 cm, semnat și datat stânga jos, cu brun, „Bălăcescu, 1932”) prezintă un aranjament floral amplu într-un ghiveci, așezat pe un fundal bogat în texturi și obiecte decorative.
„Carmen” – Lucia Demetriade Bălăcescu (pastel și guașă pe carton, 55,5 × 46,5 cm, semnat și datat stânga jos, cu negru, „LDB, (1)962”) prezintă o figură feminină expresivă, în atitudine teatrală.
„Peisaj sătesc” – Lucia Demetriade Bălăcescu (ulei pe pânză, 37,5 × 46 cm, semnat central jos, în creion, „LDB”) prezintă o stradă îngustă, flancată de case simple, armonizate în tonuri luminoase și pastelate.
„Natură statică cu ibric și legume” – Lucia Demetriade Bălăcescu (ulei pe carton, 43 × 64 cm, semnat, datat, localizat și notat stânga sus, cu negru, „Lucie Demetriade, Salon d'Automne Paris, 1921”).
„Copilărie” – Lucia Demetriade Bălăcescu (acuarelă și creion pe hârtie, 26,5 × 39 cm, semnat și datat dreapta jos, în peniță, „L. Demetriade Bălăcescu, (1)926”) .
„În curte” – Lucia Demetriade Bălăcescu (guașă și ulei pe hârtie lipită pe carton, 24,5 × 32 cm, semnat și datat stânga jos, cu negru, „LDB, (1)943”) .
„Peisaj din Domnești” – Lucia Demetriade Bălăcescu (ulei pe carton, 40 × 46 cm) redă un colț de sat cu case luminoase, grădini și câmpuri ce se pierd spre orizont.
„Există un stil Lucia Dem. Bălăcescu pe care artista l-a încetăţenit în domeniul plasticii româneşti, delimitat de neclintitele borne ale temperamentului său, stabilind o zonă proprie, ce face parte dintr-o istorie a noastră, care urcă dintr-un strat nealterat al spiritualităţii, la interferenţa artei româneşti cu cea europeană” Dragoş Morărescu
„Gladiole” (ulei pe pânză, 72 × 60,5 cm), semnată monogramat LDB, prezintă un buchet de flori dispus într-o compoziție amplă, dominată de contraste luminoase și forme expresive.
Expoziții
1957 – Expoziția anuală de grafică
1949 – Expoziția femeilor democrate
1948 – Grupul plastic U.S.A.Z. Flacăra
1931 – Salonul Oficial, București (Premiul Salonului Oficial)
1929 – Expoziția Internațională de la Barcelona (Medalia de bronz)
1926 – Expoziție personală, București
1919 – Expoziție în cadrul Asociației Femeilor Pictore și Sculptore
Premii și distincții
1974 – Premiul „Ion Andreescu” al Academiei Române
1939 – Premiul Academiei Române (pentru ilustrații la poezii traduse din Baudelaire)
1938 – Premiu la Praga (pentru ilustrațiile la Tudor Arghezi)
1929 – Medalia de bronz, Expoziția Internațională de la Barcelona
Lucia Dem. Bălăcescu a rămas una dintre figurile feminine esențiale ale artei românești, prin modernitatea viziunii, versatilitatea creației și rolul său în modernizarea picturii românești.
Știi mai multe despre Lucia DEM(ETRIADE) BĂLĂCESCU, pictor? Spune și altora!