Descoperă lumea fascinantă a meșterilor populari din România!

Sculptură și pictură, ceramică și olărit, țesătură și multe alte meșteșuguri tradiționale.

Meșterul Stoica din Golești – constructorul ansamblului de la Golești

Puține nume de meșteri din secolul al XVII-lea au ajuns până la noi. Între acestea, Stoica ocupă un loc aparte. El este cunoscut ca autor al ansamblului de la Golești, unul dintre cele mai importante complexe boierești din Țara Românească, și reprezintă unul dintre primii creatori care și-au înscris numele pe propriile lucrări, ieșind astfel din anonimatul caracteristic meșterilor epocii.

Constructorul ansamblului de la Golești

În anul 1640, meșterul Stoica ridica pentru marele vornic Stroe Leurdeanu conacul fortificat de la Golești, iar în anul 1646 finaliza biserica „Sfânta Treime”, ctitorie a aceluiași boier și a jupânesei Vișa. Aceste două monumente reprezintă principalele opere cunoscute ale sale și constituie nucleul actualului ansamblu istoric de la Golești.

Biserica „Sfânta Treime

Pisania bisericii consemnează limpede anul ridicării edificiului – 1646, în vremea lui Matei Basarab, iar tradiția locală și documentele istorice îl indică pe Stoica drept constructorul întregului complex. În biserică se păstrează și astăzi numele său înscris pe elemente arhitecturale și în cadrul decorului edificiului.

Unul dintre primii meșteri care își semnează operele

Importanța lui Stoica pentru istoria artei românești nu se datorează doar construcțiilor realizate, ci și faptului că își semnează lucrările. La conacul de la Golești, pe ancadramentul unei ferestre din pivniță, apare inscripția „Meșter Stoica. 7149” (1640–1641), iar numele său este prezent și pe un stâlp din pivniță. Biserica de la Golești poartă, la rândul ei, semnătura „Stoica maistor”, înscrisă pe fereastra absidei.

Ansamblul de la Golești

Prin aceste gesturi, Stoica se numără printre primii creatori din Țara Românească care își afirmă identitatea artistică. Cercetătorii au văzut în această practică un semn al apariției individualismului artistic în spațiul românesc, într-o epocă în care meșterii rămâneau, de regulă, anonimi.

Inovator al decorului arhitectural

Istoricii artei consideră că meșterul Stoica a introdus în Țara Românească folosirea unor ornamente orientale în decorul arhitectural. Influențat probabil de modelul bisericii Trei Ierarhi din Iași, el utilizează pentru prima dată asemenea motive în decorul bisericii de la Golești.

Biserica „Sfânta Treime” îmbină influențe muntenești, moldovenești, armenești și orientale, fiind considerată una dintre cele mai rafinate construcții ale epocii lui Matei Basarab. Ancadramentele sculptate în piatră, decorurile exterioare și bogata ornamentație a tâmplei reflectă măiestria meșterului și capacitatea sa de a integra influențe diverse într-un limbaj arhitectural unitar.

Ansamblul de la Golești

Stoica din Oviza

O cercetare publicată în 2019 de istoricul Vitalie Buzu a formulat o ipoteză interesantă privind originea meșterului. Studiind o cruce monumentală ridicată în anul 1635 la Orașul de Floci, cercetătorii au identificat pe monument semnătura:

„Pis az Stoica snă at selu Oviz” („Am scris eu, Stoica, fiul satului Oviz(a)”).

Satul Oviza (sau Hoviza), astăzi dispărut, se afla în vechiul județ Săcuieni, pe teritoriul actualului județ Prahova. Autorul studiului consideră că Stoica din Oviza și Stoica din Golești sunt foarte probabil aceeași persoană. Argumentele sunt numeroase: activitatea în aceeași perioadă, apropierea de cercurile boierești și domnești, obiceiul de a-și semna lucrările și folosirea acelorași motive decorative, în special lalelele.

Moștenirea lui Stoica

La aproape patru secole de la activitatea sa, meșterul Stoica rămâne una dintre cele mai importante figuri ale arhitecturii românești din secolul al XVII-lea. Conacul și biserica de la Golești, păstrate până astăzi, reprezintă mărturii ale talentului său și ale unei epoci de înflorire culturală din timpul domniei lui Matei Basarab.

Conacul și biserica de la Golești

Prin faptul că și-a semnat operele, prin introducerea unor elemente decorative noi și prin realizarea unor monumente de excepție, Stoica poate fi considerat unul dintre primii arhitecți și artiști cunoscuți pe nume din istoria Țării Românești.

Astăzi, numele său este indisolubil legat de ansamblul de la Golești, unde se păstrează cele mai importante creații ale sale și unde poate fi urmărită, peste veacuri, amprenta unui meșter care a ales să nu rămână anonim