Valea Româneștilor, Câmpulung Muscel. Veche așezare de pe valea Argeșelului
Valea Româneștilor este o localitate aparținătoare municipiului Câmpulung Muscel, situată pe valea Argeșelului, în apropierea satelor Bilcești și Nămăești.
Așezarea s-a dezvoltat într-o zonă de deal, acoperită de livezi și terenuri agricole, la contactul dintre municipiul Câmpulung și satele din actuala comună Valea Mare-Pravăț.
Denumirea localității este legată de termenul istoric de „rumân”, folosit în Țara Românească pentru a desemna țăranul dependent sau șerbul.
Numele satului păstrează astfel amintirea unei organizări sociale vechi, în care pământurile din această parte a Muscelului aparțineau unor proprietari boierești sau unor așezăminte mănăstirești aflate în legătură cu vechea capitală a Țării Românești.
Așezarea s-a aflat într-o regiune cunoscută pentru livezile sale și pentru exploatarea resurselor naturale. În secolul al XVII-lea, nisipurile aurifere de pe valea Rudarilor, de pe Argeșel, Dâmbovița, Râul Târgului și Argeș constituiau o sursă de venituri domnești.
Documentele vremii și relatările călătorului Paul de Alep menționează că în aceste văi nisipul era spălat pentru extragerea aurului, activitate practicată de grupuri de aurari, numiți în epocă rudari.
Valea Româneștilor în peisajul Muscelului
Prin poziția sa între Câmpulung, Nămăești și Bilcești, Valea Româneștilor face parte din vechiul peisaj rural al nordului Muscelului.
Livezile întinse, versanții domoli și apropierea de principalele monumente istorice ale zonei au păstrat caracterul unei așezări tradiționale, strâns legate de evoluția municipiului Câmpulung și a satelor din jur.
Denumirea satului, vechea tradiție a exploatării nisipurilor aurifere din văile Muscelului și existența unui lăcaș de cult ridicat pe locul unei biserici mai vechi completează imaginea unei comunități cu rădăcini istorice adânci, integrată de secole în spațiul cultural și spiritual al Muscelului.
Biserica „Sfântul Nicolae”
Principalul monument al satului este Biserica „Sfântul Nicolae”, situată în centrul localității, pe versantul drept al văii, la altitudinea de aproximativ 645 de metri. Lăcașul este amplasat în mijlocul cimitirului și este înconjurat de livezile care caracterizează această parte a Muscelului.
Pisania din piatră aflată deasupra intrării arată că biserica a fost construită în anul 1889 prin contribuția enoriașilor. Printre ctitori sunt amintiți Nae Moroe, Nițoi Moroe, Simion Tămaș, Neguși, Mărguț, Isac și Ghinea, alături de alți locuitori ai satului.
Inițial, biserica a fost acoperită cu șiță. Învelitoarea a fost înlocuită succesiv în anii 1920, 1956 și 1961, iar în anul 1966 acoperișul a fost refăcut din tablă. După cutremurul din 1940, zidurile au fost consolidate prin montarea unor șine de fier.
Arhitectura bisericii
Edificiul are plan de navă și este prevăzut cu o singură turlă, pătrată la bază și hexagonală în partea superioară. Turla este luminată prin șase ferestre.
Altarul este decroșat și semicircular, fiind acoperit cu o semicupolă separată de catapeteasmă printr-o arcadă. Spațiul altarului este luminat de o fereastră amplasată pe axul bisericii și de o alta, mai mică, în dreptul proscomidiei.
Catapeteasma este construită din zid și are o formă ușor ondulată. Ea este organizată pe două registre de icoane, iar cele trei uși sunt încadrate de deschideri trilobate.
Naosul este puțin mai lat decât restul construcției și este acoperit cu o boltă sferică. În pereții laterali se află câte două nișe adânci și câte două ferestre.
Pronaosul are plan pătrat și o boltă ușor curbată. Câte o fereastră luminează încăperea dinspre sud și dinspre nord, iar pe peretele vestic se păstrează portretul patriarhului Justinian.
Un element care atrage atenția este ancadramentul ușii de intrare, realizat din piatră de Albești, material folosit frecvent în arhitectura monumentelor din zona Muscelului.
Pictura și patrimoniul bisericii
Pictura murală în frescă a fost executată de Petre Cazan, unul dintre pictorii activi în Muscel la sfârșitul secolului al XIX-lea. În anul 1982, aceasta a fost recondiționată de Elvira-Nica Dăscălescu, împreună cu ucenicii săi.
Patrimoniul bisericii cuprinde cinci cărți de cult tipărite în secolul al XIX-lea. De-a lungul timpului au slujit aici preoții Mihai Ionescu, Ion Negoescu, Vasile Vorovenci, Ion Iacob, Nicolae Țintoiu, Aurel Gâlcă și Ion Rădulescu, iar din anul 1986 Gheorghe Făgețeanu.
Urmele unei biserici mai vechi
Clopotul bisericii oferă una dintre cele mai importante informații despre trecutul satului. El a fost turnat în Germania, în anul 1848, cu cheltuiala lui Ioan Florian.
Clopotul este amplasat astăzi în fața bisericii, pe un suport metalic, după ce a fost mutat din turnul-clopotniță.
Datarea sa este anterioară construirii actualei biserici și indică existența unui lăcaș de cult mai vechi. Tradiția locală amintește că această biserică era construită din lemn și se afla mai sus, pe deal.
Vechea vatră religioasă este sugerată și de cimitirul care înconjoară actuala biserică. Aici se păstrează mai multe cruci vechi din piatră, inscripționate cu litere chirilice, precum și fragmente ale unor monumente funerare mai vechi, care atestă continuitatea folosirii acestui spațiu de înmormântare.
În apropierea bisericii a fost construită, în anul 1939, casa parohială, completând ansamblul religios al satului.
Atracții turistice în apropierea satului Valea Româneștilor
Poziția satului Valea Româneștilor, la contactul dintre Câmpulung Muscel și zona montană a Muscelului, permite accesul rapid către unele dintre cele mai importante obiective istorice, religioase și naturale din nordul județului Argeș.
La mică distanță se află Mănăstirea Nămăești, unul dintre cele mai vechi așezăminte rupestre din România, cunoscută pentru biserica săpată în stâncă, icoana făcătoare de minuni și ansamblul monastic clasat ca monument istoric. În apropierea mănăstirii se găsesc Casa Memorială „George Topîrceanu” și muzeul dedicat poetului, precum și Expoziția de Istorie a Culturii din Nămăești, care completează patrimoniul cultural al zonei.
Spre nord se ridică Dealul Mățău, cu altitudinea de 1.017 metri, considerat cel mai înalt deal din România. De pe culmea sa se deschid ample perspective asupra depresiunii Câmpulungului, asupra culoarului Rucăr–Bran și asupra masivelor Iezer-Păpușa și Piatra Craiului.
În apropiere se află și Mausoleul Eroilor de la Mateiaș, ridicat în memoria luptelor din Primul Război Mondial și unul dintre cele mai importante monumente comemorative din județul Argeș.
În satul Bilcești, aflat în imediata vecinătate, se păstrează ansamblul conacului Alimănișteanu, alcătuit din conac, biserică, anexe și parc, monument istoric reprezentativ pentru arhitectura interbelică musceleană.
Din Valea Româneștilor se poate ajunge cu ușurință și către zona montană a comunei Rucăr, către Peștera Dâmbovicioara, Masivul Iezer-Păpușa, precum și către Valea Voinei, una dintre principalele porți de acces spre traseele turistice din Munții Iezer.
Știi mai multe despre Valea Româneștilor, Câmpulung Muscel. Veche așezare de pe valea Argeșelului? Spune și altora!