Vinerea mare - Tivadar Zemplényi

* Vinerea mare, de Tivadar Zemplényi, a fost clasat în Patrimoniul Cultural Naţional ca fond, în anul 2007, la Muzeul Județean Mureș - Târgu Mureș.

Ce înseamnă? E bine să știi că ...

Scrânciob (Etnografie - Decor) = Motiv decorativ (înrudit cu vârtejul) care preia schematic imaginea construcției cu mai multe leagăne, care se rotesc, în plan vertical, în jurul unui ax. Construcţie alcătuită din mai multe leagăne sau bănci (montate în cerc sau suprapuse), fixate pe acelaşi schelet, care se balansează sau se învârtesc, servind ca mijloc de distracţie pentru tineri. Credinţele din Bucovina şi din întreaga Moldovă evidenţiază că scrânciobul ar fi apărut în amintirea lui Iuda Iscarioteanul, unul dintre cei doispr… Motiv decorativ (înrudit cu vârtejul) care preia schematic imaginea construcției cu mai multe leagăne, care se rotesc, în plan vertical, în jurul unui ax. Construcţie alcătuită din mai multe leagăne sau bănci (montate în cerc sau suprapuse), fixate pe acelaşi schelet, care se balansează sau se învârtesc, servind ca mijloc de distracţie pentru tineri. Credinţele din Bucovina şi din întreaga Moldovă evidenţiază că scrânciobul ar fi apărut în amintirea lui Iuda Iscarioteanul, unul dintre cei doisprezece ucenici, care, cuprins de remuşcare pentru că îl vânduse pe Iisus, s-a spânzurat; oamenii l-ar fi căutat timp de trei zile fără nici un rezultat, dar, când l-au găsit, au văzut că vântul îl bătea şi îl clătina împreună cu creanga de care era atârnat; denumirile construcţiei diferă de la zonă la zonă: scrânciob - Munţii Apuseni;Moldova; Bucovina; dulap, leagăn, ţiţeche - Muntenia; ţuţul, ţuţuluş - Ţara Haţegului; sdrâncă - Bihor;Satu Mare; scrânciob, leagăn, legănuş, ţuţuluş, vârtej, vârtij, vârtiloi - Banat; în general, datina de a se da în scrânciob se uzitează în toate duminicile şi sărbătorile de peste an, cu excepţia Duminicii Paştelui, când scrânciobul „nu umblă“ nicăieri; se remarcă diferenţe zonale şi în ceea ce priveşte perioada de funcţionare a acestuia: tineretul începe să se dea în scrânciob odată cu prima zi din Păresimi (Postul Paştelui) - Banat; sau începând cu ziua de Sântoader - Transilvania; sau în tot timpul Păresimilor - Banat;Transilvania; doar în Săptămâna Luminată (prima săptămână de după Duminica Paştelui) - Munţii Apuseni; începând cu zilele de luni şi marţi de după Duminica Paştelui şi în toate celelalte duminici până la Înălţarea Domnului - Moldova; cu deosebire în ziua în care este prăznuit Sfântul Gheorghe (23 aprilie) - Muntenia; scrânciobul începe să fie construit în Vinerea Mare (Vinerea Seacă) din Săptămâna Mare (ultima săptămână de dinainte de Duminica Paştelui) şi apoi este folosit în toate duminicile şi sărbătorile, începând cu ziua de luni după Paşte şi până la Rusalii (Duminica Mare); tot în ziua de Sfântul Gheorghe funcţionează scrânciobul (dulapul) şi în Romanaţi; în mod obişnuit, odată cu „datul“ în scrânciob, se organizează şi horă, joc, dansul alternând cu distracţia cealaltă - Bucovina. Unii cercetători cred că „datul“ copiilor în scrânciob ar putea avea rostul să provoace simbolic creşterea în putere a lor şi înălţarea şi bogăţia cerealelor. Când păianjenul muşcă pe cineva, acesta este sfătuit să se dea într-un scrânciob, în credinţa că astfel se va vindeca - Tecuci. vezi mai mult

imprimare (Arheologie - Tehnici) = 1) A realiza inscripţii, desene etc. pe suprafaţa unui obiect, prin deformarea plastică a stratului superficial. 2) Tehnică decorativă, folosită la ceramică, constând în obţinerea motivelor prin apăsarea unui tipar pe suprafaţa de decorat.