Cornel MEDREA, sculptor, profesor

Cornel MEDREA s-a născut in Miercurea Sibiului, in anul 1888 si a încetat din viata la Bucureşti, in anul 1964.
Cursurile şcolare, ca elev, până la vârsta de 17 ani (1905), le-a efectuat la Alba Iulia unde a revenit cu părinţii, de la Miercurea. În această perioadă, tânărul Cornel Medrea, s-a afirmat cu însuşiri deosebite pentru desen, fiind remarcat de părinţii săi şi confirmat de dascălii săi. Împreună l-au îndrumat şi sprijinit să-şi continue perfecţionarea aptitudinilor artistice la şcoli superioare de specialitate.

A urmat Școala de Arte Decorative, cu J. Matray, G. Maroti si A. Ligety, Budapesta, Ungaria.
În anii 1912-1913, tânărul Cornel Medrea vizitează muzeele de la Viena, Dresda, Leipzig şi München, cu scopul de a-şi îmbogăţi cunoştinţele în legătură cu operele renumiţilor artişti în domeniu, din Europa. Trebuie spus că Medrea era lipsit de mijloacele financiare necesare acestor deplasări, astfel că el călătorea pe jos.

Din 1914 participă la Saloanele Oficiale din București, la expozițiile grupărilor „Tinerimea artistică”, „Arta română” etc.
Expune la Bienala din Veneția (în anii 1928, 1938, 1956 și 1958) și la multe alte manifestări artistice din străinătate.

Între anii 1939 – 1964 a fost profesor de sculptură la Academia de Arte Frumoase din București (respectiv Institutul „Nicolae Grigorescu”).

Lucrări monumentale:
1914 – George Coşbuc (bust), Sibiu;
1919 – Aristide Demetriad în rolul lui Hamlet, Teatrul Naţional din Bucureşti;
– Molière (bust), Teatrul Național din București;
– Victor Hugo (bust), Teatrul Național din București;
1920 – Barbu Ştefănescu Delavrancea (bust), Șoseaua Kiseleff, București;
1923 – Monumentul eroilor ceferiști, împreună cu Ion Jalea, București;
– Şt. O. Iosif (bust), Parcul Central, Brașov;
– Şt. O. Iosif (bust), Rotonda scriitorilor din Parcul Cișmigiu, București;
1927 – Monumentul lui Avram Iancu, Câmpeni, Alba;
– Ovidiu, Șoseaua Kiseleff, București;
1930 – Traian Lalescu (bust), Timişoara;
– reliefurile Mausoleului de la Mărășești (împreună cu Ion Jalea), Vrancea;
1929 – dr. Ioan Raţiu, Turda, Cluj;
1932 – Andrei Mureşanu, Bistriţa;
– Vasile Lucaciu, Satu Mare;
1934 – medalioanele voievozilor români, Palatul Regal, București;
1938 – Mihai Eminescu (bust), Giurgiu;
1938 – Gheorghe Lazăr (bust), Avrig, Sibiu;
1959 – Pescarii, Constanţa;

Mausoleul de la Mărășești
Monumentul, printre cele mai importante din Europa, a fost realizat, între anii 1923 – 1938, după planurile arhitecților George Cristinel și Constantin Pomponiu, care au fost câștigătorii concursului de proiecte și premiați cu 40.000 de lei aur.
Monumentul a fost inaugurat în mod oficial la data de 18 septembrie 1938.
Lucrările au fost demarate la 28 septembrie 1924, în prezența Reginei Maria și a altor personalități ale vremii, și s-au reluat după 12 ani, în 1936. Basoreliefurile „Cupolei Gloriei” au fost realizate de către Cornel Medrea și Ion Jalea și ilustrează diverse momente ale luptelor de la Mărășești. Pictura interioară a fost executată de Eduard Săulescu.

Distincţii:
1929 – Diploma de Onoare la Expoziţia Internaţională de la Barcelona, Spania;
1937 – Marele Premiu la Expoziţia Internaţională de la Paris, Franța;
1939 – Premiul Internaţional la Expoziţia Internaţională de la New York, SUA;
1956 – Premiul de Stat;
1957 – Titlul de „Artist al Poporului”.
Membru Corespondent al Academiei Române.

Colecția de artă Cornel Medrea are în patrimoniu 380 de obiecte, de la sculptură la lucrări de grafică și pictură, dar și obiecte cu valoare memorialistică. Sculptura este reprezentativă și predominantă, iar prin varietatea sa, de la schița de lut, la sculptura din ghips sau lucrarea definitivă turnată în bronz; de la basso-relief, la altorelief sau ronde-bosse; de la cele mai mici mărimi, până la lucrări de dimensiuni monumentale – putem spune că aceasta este o colecție de sculptură completă cu un important rol artistic și educativ.
“Medrea a lăsat o operă imensă ce abia încape într-un muzeu. Ori și unde te întâlnești cu ea o remarci: ea exprimă noblețea și grandoarea ce îi erau proprii lui.” Corneliu Baba