Gherla de altădată, în imagini vechi
Gherla se află în județul Cluj, regiunea istorică Transilvania. În trecut, Gherla a avut denumirea de Gherlahida , apoi Armenopolis.
Scurtă istorie a Gherlei
Urme ale civilizatiei umane s-au descoperit în Gherla, încă din paleolitic. Prima atestare documentară a Gherlei datează din 1291.
Vezi filmul Vatra MCP cu Gherla veche, de altădată
Pe teritoriul Gherlei au existat așezări fortificate și un castru roman din secolul al II-lea d.Hr., parte a sistemului defensiv al Daciei.
În secolul XVI, lângă satul Candia, a fost construită Cetatea Martinuzzi, inițial cu scop strategic. De-a lungul timpului, fortificația medievală a suferit modificări, adaptându-se noilor funcționalități impuse de proprietarii săi.
Gherla este un oraș unic în România, construit în secolul al XVIII-lea pe un plan prestabilit, influențat puternic de stilul baroc, introdus de coloniștii armeni. Orașul a fost edificat pe un teren agricol, fără a fi condiționat de construcții preexistente, și a fost un exemplu de urbanism planificat, cu clădiri baroce ce includ elemente decorative distincte.
În perioada interbelică, Gherla a evoluat economic, dezvoltându-se cu fabrici diverse și o agricultură prosperă, iar comunitatea armeană a jucat un rol important în dezvoltarea orașului.
Poze vechi cu Gherla de altădată
Atracții, Monumente și Obiective din Gherla
- Muzeul de xilogravură - Actul de constituire a Breslei gravorilor din zona Gherlei atestă o activitate continuă și deja consacrată. Aceasta a fost înființată în 1777, sub patronajul Protopopiatului Gherlei, fiind formată dintr-un număr semnificativ de gravori, alături de zugravi, majoritatea provenind din Hașdate și câțiva din localitățile învecinate.
- Cetatea Martinuzzi - Cetatea Gherla - Cetatea Martinuzzi, cunoscută și sub denumirea de Cetatea Gherla, este un fort construit în secolul al XVI-lea, pe timpul principelui Ioan Sigismund Zápolya. Inițial o fortificație medievală, aceasta a fost refăcută și extinsă de cardinalul Martinuzzi în stil renascentist, devenind un important punct strategic în zonă. Astăzi, cetatea găzduiește diverse expoziții și evenimente culturale.
- Casa Karácsonyi - Muzeul orașului Gherla - A fost construită la sfârșitul secolului al XVIII-lea. În perioada 1859-1930, aici a funcționat Seminarul Teologic Diecezan, înființat de episcopul Ioan Alexi. În 1918, pe timpul episcopiei lui Iuliu Hossu, clădirea a fost achiziționată de Episcopia de Gherla pentru suma de 100.000 coroane.
- Pictura "Coborârea de pe cruce" - Este opera originală a lui Rubens (după unii autori creată în atelierele lui Rubens) si este adăpostită de Catedrala Armeano-Catolică din Gherla.
- Biserica „Solomon” - Ridicată între 1723 și 1724, reprezintă cel mai vechi lăcaș de cult armeano-catolic din Transilvania și, totodată, prima biserică de piatră construită în Gherla.
- Liceul Ana Ipătescu - A fost înființat în 1915 sub denumirea "Preparandia de fete", având scopul de a pregăti învățătoare pentru școlile românești din zonă. Inițial, școala a funcționat în clădirea actualului liceu și și-a păstrat profilul până în 1956.
- Cimitirul evreiesc - Se află pe dealul Epres Kert și fost inaugurat în 1870, odată cu stabilirea primilor evrei la Gherla. În incinta cimitirului se găsesc capela rabinului Rubin (Kolomayer Rabbi) și un monument dedicat evreilor din Gherla care au pierit în Holocaust.
- Parcul Mare - Supranumit şi " Micul Schönbrun", parcul oraşului conceput în stil englezesc a fost inaugurat în 1864 şi se întinde pe cca. 40 de ha.
Personalități din Gherla
- Auxențiu Vărzărescu (1655–1715), primul episcop armean de Gherla
- Mihail Șerban (1819-1888), primul director al Preparandiei din Gherla
- Grigore Moldovan (1845-1930), filolog, rector al Universității Franz Joseph din Cluj
- Ioan Boca (1870-1932), deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia 1918
- Aurelia Suciu (1882-1975), deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia 1918
- Iuliu Hossu (1885-1970), episcop greco-catolic de Gherla, cardinal
- Tiberiu Coste (1918-1984), profesor, dirijor si compozitor
